Dr. Loibner: “Haideti sa vorbim si despre bacterii, ca tot suntem manipulati sa credem ca bacteriile ar fi dusmanii nostri. Uitati-va la un deget care se umfla si face puroi dupa o contuzie grava. Ce face aici corpul uman? Corpul genereaza bacterii de puroi (Eiterbakterien), globulele albe genereaza un focar de puroi, care apoi se sparge sau este deschis de chirurg, dupa care puroiul iese impreuna cu ceva substante straine. Organismul, prin sistemul imunitar, nu are altceva de facut decat sa elimine tot ceea ce nu-si are locul in corpul nostru. Asta e singurul motiv pentru care corpul produce aceste bacterii, care sunt componente ale celulelor umane si fac parte din procesele importante de vindecare, fiecare are rolul ei. Nemaivorbind ca ele exista in fiecare celula a noastra, organismul are de nu stiu cate ori mai multe bacterii decat celule! Ah, si cand puroiul iese din rana, stati linistiti, ca nu se duce nici la muschiul inimii sa-l manance, nici la creier sau mai stiu eu unde; cand procesul de vindecare se sfarseste, bacteriile sunt distruse de sistemul imunitar! Sistemul imunitar si dealtfel intreg organismul nostru, cand nu se intervine cu chimicale, sunt o minune a naturii!

Virusul “vizibil” este un simplu purtator de informatii (Informationsträger) in cadrul organismului, care declanseaza diverse programe biologice, imunologice, cum ar fi febra. Fiindca si boala este in esenta un proces de vindecare. Organismul nostru este construit de asa natura, incat reactionam de ex. prin febra, prin frisoane etc. Ce este de fapt febra? Cresterea energiei, a temperaturii, afluxul sangelui acolo unde este nevoie, pentru ca ceea ce este vatamat si bolnav in corp sa poata fi “ars” si apoi indepartat, eliminat. Respiratie plina de oxigen… Detoxifiere… Dezintoxicare… Procese imunologice efective… Toate acestea se intampla odata cu febra. Cand febra si-a indeplinit misiunea, da inapoi. Tusea, ce este tusea? Tusea nu este altceva decat o forma de eliminare. In urma racelii sufera plamanii, ei sunt motoarele prin care se efectueaza schimbul de caldura in organism; la o raceala, din cauza hipotermiei si umezelii, sunt vatamate milioane de celule ale plamanilor; ei, acele celule trebuie eliminate prin tuse! Tusea convulsiva nu este decat o eliminare foarte puternica de celule vatamate ale plamanilor. Fiecare inflamare este rezultatul unei vatamari anterioare (hipotermie, raceala, intoxicare, trauma etc.) si duce in mod natural la vindecare, daca nu se intervine cu chimicale pentru astuparea simptomelor. Si plansul este un proces de vindecare…” […]

Tetanosul

Dr. Loibner: “Sa vorbim si despre tetanos. Tetanosul era supranumit “boala razboaielor”, aparea mai ales la batrani, la diabetici si in tarile sarace, unde si in ziua de azi inca mor nou-nascutii din cauza de tetanus neonatorum. Va intrebati de ce mor acei bebelusi? Fiindca intra intr-o acidoza de subnutritie; din cauza subnutritiei nu-si pot activa metabolismul necesar pentru vindecarea taieturii ombilicale si eliminarea tesuturilor necrotice. Cand suntem sanatosi, organismul genereaza bacterii de puroi (Eiterbakterien), care sunt pline de oxigen, iar ranile noastre se vindeca foarte repede. Cu cat o rana se vindeca mai greu, cu atat capacitatea de aparare a organismului este mai slabita (la anumiti oameni bolnavi de cancer s-a constatat ulterior ca inainte de diagnostic avusesera rani care pareau sa nu se mai vindece – organismul nu mai era capabil sa se regenereze). Cand este vorba de persoane subnutrite (fie in razboi, fie in tarile sarace), atunci corpul nu mai este capabil sa genereze decat bacterii anaerobe, care favorizeaza evident eliberarea toxinelor tetanice (care au rolul de a elimina tesuturile moarte). Chirurgii de pilda stiau dintotdeauna: cand o rana sangereaza, nu exista nici un pericol de tetanos. Cand organismul este insa atat de slabit din cauza subnutritiei si sangele circula extrem de prost, corpul incearca disperat prin intermediul tetanospasminei sa trimita sangele in regiunea cu rana, pentru a vindeca sau elimina tesuturile vatamate. De asemenea, se pare ca tetanosul poate aparea si la traume fara rani deschise. Se pune atunci intrebarea: de unde vin bacilii de tetanos in acest caz? Caci doar se sustine ca bacteriile Clostridium tetani provin din exterior, din pamant murdar, din fecale, din cuie ruginite etc. Mai exista si tetanos puerperalis (cel care apare dupa operatii) cu care sunt speriate cel mai efectiv gravidele sa-si faca vaccinul in sarcina. Nici in asemenea cazuri bacteriile nu pot veni din afara. Explicatia incercata de medicina alopata este ca acele clostridii, care in mod normal traiesc si in flora intestinala, ajung cumva pe rana de la operatie (cezariana etc.). Adica la o cezariana chirurgii desfac si intestinul, ca sa treaca bacteriile din fecale direct pe rana operatiei? Sa fim seriosi.”

Dr. Loibner: “Dar sa revenim la rani si la bacteriile tetanice. Se afirma ca e suficient ca un singur bacil de tetanos sa ajunga intr-o rana si gata, vai, apare tetanosul. Acest bacil cica s-ar inmulti extrem de repede si apoi ar ataca intregul organism. A fost insa stabilit stiintific ca acesti “agenti patogeni” nu cauzeaza nici un fel de tetanos in tesuturi sanatoase. Vaillard si Rouget au experimentat injectand cobailor tone de bacili tetanici si nereusind sa provoace nici un fel de tetanos. Abia cand provocau o vatamare a tesuturilor aparea si tetanosul. Se mai cunosc dealtfel si alte boli in care joaca un rol acest tip de bacterii numite Clostridium. Toate aceste bacterii indeplinesc un rol biologic la bolile unde exista tesuturi moarte si lipsa de oxigen. Ma refer la C. perfringens (gangrena gazoasa sau miozita clostridiana), C. histolycum (la septicemii), C. botulinum (botulism), C. difficile (la catar intestinal grav cu necroze, aparut ca o consecinta a abuzului de antibiotice). Ca atare, este mai mult decat evident ca in toate aceste cazuri nu bacteriile sunt cauza bolilor, ele apar doar ca o consecinta a unor vatamari din cu totul alte cauze. Aceste bacterii indeplinesc un rol biologic in procesul eliminarii tesuturilor distruse si nu se raspandesc niciodata in tot corpul, ci se gasesc doar in zona ranita. Ulterior, cand tesuturile necrotice au fost eliminate, nu mai pot fi gasite nici acolo bacteriile tetanice. Ca atare, nu este vorba de agenti patogeni cauzali aici, ci mai degraba de agenti biologici metabolizanti in slujba vindecarii.”

Dr. Loibner: “In tesuturile sarace in oxigen ale ranii se dezvolta in celule bacterii anaerobe (clostridiile). Bacilii tetanici elibereaza tetanospasmina sau tetanolysina, care la anumiti oameni produc niste contracturi musculare intense, adica tetanos. Aceste crampe musculare au unicul scop de a transporta sangele catre locul unde s-a produs rana/trauma. Este vorba de oameni al caror metabolism este grav vatamat din cauza subnutritiei sau a unei nutritii proaste cronice sau a diabetului etc. Daca organismul reuseste ca prin aceste contractii masive ale muschilor sa imbunatateasca cantitatea de oxigen din rana, atunci vindecarea acesteia poate continua. Cu cat ajunge mai mult sange oxigenat la rana, cu atat se modifica si situatia din punct de vedere biochimic. La fel ca la oamenii sanatosi, acum incep si bacteriile aerobe, bacteriile de puroi (Eiterbakterien) pline de energie sa-si faca treaba de a elimina tesuturile distruse si de a accelera vindecarea. In trecut, cand tetanosul era mai des intalnit si in tarile vestice, tratamentul zonelor ranite ale bolnavilor de tetanos se facea printre altele prin oxigenoterapie masiva, pentru imbunatatirea calitatii sangelui bolnavului. La oamenii sanatosi, cu o circulatie a sangelui normala, orice rana este alimentata cu suficient oxigen, de aceea acolo intotdeauna vom gasi la lucru doar bacterii aerobe si tetanosul este exclus.”

Dr. Loibner: “Toxicologul german Louis Lewin a reusit dealtfel la 30 de ani dupa “descoperirea” de catre Emil von Behring a celebrei “antitoxine” tetanice sa darame ipoteza conform careia organismul uman ar fi capabil sa produca antitoxine. Citat Lewin: “Nu exista absolut nici o otrava cunoscuta chimic care sa poata fi introdusa animalelor si sa provoace in sange producerea unui antidot care a) sa contracareze efectul otravii sau b) sa previna efectul vreunei otravi. In experimentele mele am demonstrat printre altele pe exemplul ariciului, despre care se stie ca are o rezistenta innascuta impotriva unor otravuri, ca aceasta capacitate nu se afla in sange si ca un ser obtinut din sangele ariciului si injectat altor animale nu le protejeaza pe acestea de o otrava la care ariciul ar supravietui… Nu exista nici un alcaloid si nici un glicozid, nici o substanta otravitoare de oricare alta natura cunoscuta din categoria substantelor anorganice sau organic-sintetice care sa poata fi prevenite prin serologie.” (Louis Lewin, Otravuri si otraviri, a 6-a editie, 1992, Ed. Haug; Gifte und Vergiftungen, 6. Aufl. 1992, Haug-Verlag).”

Traducerea intregii prelegeri o gasiti AICI.

In 2011 el a tinut o prelegere la Forumul Elvetian despre Vaccinare, care poate fi urmarita de vorbitorii de germana pe youtube.

Doctorul Graf incepe povestind despre el ca provine dintr-o familie de 5 generatii de medici si “ca atare, am avut nevoie de mult timp ca sa-mi dau seama de ce este necesar sa renuntam la vaccinare, caci in multe familii de medici vaccinarea este un non plus ultra”

Dr. Graf: “Homeopatia are doar o functie de sustinere pentru organism, adica ea reprezinta un ajutor pentru ceea ce putem noi insine, respectiv pentru cazurile cand functiile reparatorii ale organismului nu mai functioneaza cum trebuie, din cauza unor interventii cum este de exemplu si vaccinarea. Ceea ce este deosebit la homeopatie este anamneza, cunoasterea bolnavului sub cat mai multe aspecte. Aceasta dureaza 1-2 ore, ia in considerare descrierea bolii, a simptomelor si a istoriei personale a bolnavului. Se face apoi corelarea datelor cu cele provenind de la operatii, accidente, traume emotionale/psihice si vaccinuri. De 25 de ani eu operez aceste corelari intre vaccinuri si diversele manifestari ale diverselor boli ale pacientilor. La prima vedere acestea par niste “coincidente” ciudate, dar prin cele peste 10.000 de anamneze facute pana acum se poate spune ca am facut practic un studiu direct, individual, nu un studiu in masa, cum face uneori medicina clasica, iar acest studiu individual mi-a dovedit clar ca exista in mod regulat o legatura intre vaccinuri si diversele boli. Concluzia clara a studiului meu personal este: vaccinurile cauzeaza boli. Dealtfel, insasi definitia lor implica acest adevar: vaccinurile provoaca o imbolnavire. Toate discutiile in contradictoriu incep de la intrebarea: cat de grave sunt bolile cauzate de vaccinuri?”

Dr. Graf: “Dupa 25 de ani de practica medicala, pot sa spun ca una din cele mai mari probleme cauzate de vaccinuri este inmultirea infectiilor si a inflamatiilor. Suna poate inofensiv, insa nu este asa. De curand s-a deschis o noua clinica de specialitate in Kiel, care se ocupa exclusiv cu inflamatii. Pacientii cu alergii, neurodermita, febra fanului, astm, reumatism si chiar cancer sufera in mod extrem de inflamatii de tot felul. Caci un lucru este cert: inflamatiile frecvente si prelungite duc intr-un final la declansarea cancerului. Atunci se vorbeste de stresul oxidativ, deoarece inflamatiile provoaca o pierdere imensa de oxigen din organism. Apar in acest context si febra, dureri, provocari imunitare, o suprastimulare a functiilor organelor, dar mai ales vatamarea substantei nervoase prin diverse ingrediente din vaccinuri, precum si persistenta virusurilor din vaccinuri. Persoanele care au frecvent herpes stiu despre ce e vorba [aici au ridicat mana cam doua treimi din spectatori!]. Asta se cheama persistenta virusului, care continua si continua sa apara la intervale regulate. De ce? Fiindca, de exemplu, spre deosebire de pojarul care – odata facut – este incheiat, in cazul vaccinarii nimic nu este terminat, ci se creeaza un intreg ciclu de influente si dezechilibre care afecteaza negativ sistemul imunitar. Iar persistenta virusurilor este o componenta a aparitiei si dezvoltarii cancerului. Cunoastem pericolele mutatiilor genetice ale virusurilor, iar virusurile prezente constant in organism produc vatamari enorme sistemului nervos. Majoritatea oamenilor cred ca exact acelasi lucru se intampla si la infectiile cu virusuri salbatice, insa e gresit. Virusurile de herpes, de exemplu, au preluat in lumea moderna rolul pe care-l aveau bolile copilariei; in categoria virusurilor de herpes intra acum o multime de boli si ele sunt f. persistente, deoarece sistemul nostru imunitar nu mai este suficient de puternic pentru a le respinge definitiv, asa cum se intampla cand organismul parcurge boala in mod natural.

In concluzie, vaccinurile cauzeaza boli si nu aduc nici un castig masurabil pentru sanatatea individuala, vaccinurile sunt nenaturale din toate punctele de vedere (injectie, doza, combinatii, ingrediente cancerigene), nu au nici un suport stiintific, nu prezinta nici un avantaj impotriva “epidemiilor” de azi (alergii, obezitate, cancer, dementa), ba chiar sunt suspectate ca le stimuleaza, iar nu in ultimul rand ele reprezinta logica unei perspective bidimensionale simpliste: organism versus agent patogen (in timp ce la alergiile de azi nu se mai gasesc nici un fel de agenti patogeni, deci modelul este demult depasit!). In schimb, vaccinurile sunt interesante din punct de vedere economic, din pacate.”

Dr. Graf: “Dintre toti pacientii mei de 25 de ani incoace, cei care sunt cel mai sanatosi sunt cei cu vaccinuri putine sau total nevaccinati. La acestia riscul de complicatii este minim, ei au nevoie foarte rar de medici, nu iau aproape nici un fel de medicamente, capacitatea de vindecare a organismului este aproape intacta (spre deosebire de organismul persoanelor vaccinate) si ei reprezinta povara cea mai mica pentru sistemele sociale. Daca se face un calcul al cheltuielilor medicale astronomice in Germania, de pilda, se poate constata ca vaccinarea copiilor costa peste un miliard de euro pe an! Iar daca citim cu atentie “studiul Salzburg” (detalii in germana AICI), declaratiile parintilor de copii nevaccinati vorbesc de la sine. Pe scurt, cu cativa ani in urma un grup de parinti din Salzburg – frustrati de situatia precara a informatiilor pe aceasta tema – au raspandit un formular pentru inregistrarea situatiei sanatatii copiilor nevaccinati, care intre timp (pana la 1 ianuarie 2013!!) a fost completat de 991 de familii pentru 1433 de copii nevaccinati. Este un studiu personal, neplatit de industria farmaceutica, DAR el a adunat datele mai multor persoane decat este necesar in orice studiu stiintific, deci are in mod categoric relevanta, iar rezultatele sunt uimitoare pentru statisticile din Austria:

      ASTM
Nevaccinati: 0,28%

Media in populatie = aprox. 10%
      ALERGII
Nevaccinati: 3,4%
Media in populatie = ca 25%
      Deficiente de performanta la scolari
Nevaccinati: ca. 1%
Media in populatie = ca. 10%.

Rezultatele (pana in ianuarie 2013) le gasiti AICI.

Dr. Graf: “Rezultatele acestui studiu individual nu sunt deloc normale, fiindca normalitatea este o normalitate bolnava. E normal insa ca opozantii vaccinarii sa fie indignati de lipsa totala de studii oficiale care sa compare copiii vaccinati cu cei nevaccinati. Sunt destui parinti care si-ar pune la dispozitie copiii nevaccinati pentru un astfel de studiu. DAR nu se doreste acest lucru! Si atata vreme cat aceasta chestiune nu este clarificata, se discuta in paralel, discutiile sunt in mare parte inutile fiindca ele sunt purtate aproape intotdeauna la nivel emotional! Un studiu actual asupra starii sanatatii de-a lungul a mai multor ani ar clarifica definitiv care copii sunt mai sanatosi… Fiindca, asa cum opozantii vaccinurilor stiu prea bine, cele doua studii mai vechi (India, 1971, pt. vaccinul BCG si Guineea Bissau, 1996, pt. DTPP) au dat rezultate catastrofale pentru dogma vaccinarii: in India persoanele vaccinate se imbolnaveau pe capete, iar in Guineea Bissau s-a dublat aproape rata de mortalitate dupa vaccinare!!” (nota mea: am scris si eu cu mai multe detalii despre aceste doua studii AICI)

Dr. Graf: “In anul 2008, s-au constatat la copii mai multe alergii ca niciodata (peste 50%!!), un copil din trei are neurodermita, un copil din 10 are astm bronsic, apoi apar colite, boli ulceroase ale intestinului, manifestari de reumatism articular acut, boli autoimune tot mai grave (inclusiv leucemie), operatii de polipi inainte de 4 ani, un copil din 5 este supraponderal (adipositas nu este cauzata doar de alimentatie, este si o boala a suprastimularii), un copil din 5 e diagnosticat cu ADS, se mareste numarul copiilor cu depresii, cu comportament periculos de agresiv (dovada a modificarilor de personalitate care nu intotdeauna au cauze exclusiv psihologice, ci si hormonale, organice), creste numarul de copii diagnosticati cu cancer (un copil din 500 e diagnosticat cu cancer inainte de a fi implinit 15 ani!).

Apoi, se tot vehiculeaza termenul booster = reimprospatarea vaccinurilor. Suna de parca ar fi o iesire de vara la iarba verde… cand de fapt exact contrariul se intampla la fiecare rapel: reinjectand aceleasi substante toxice se accentueaza reactiile alergice ale organismului, fie ele imediate, fie de lunga durata.

Agentii patogeni sunt dealtfel ideea fixa a tematicii vaccinarii. Toate vaccinurile se vor concepute ca sa atace agenti patogeni (virusi, bacterii etc. etc.). Medicina a progresat insa destul de mult in ultimele decenii si acum este clar pentru majoritatea oamenilor ca ideea cu agentii patogeni este depasita. Nu toti agentii patogeni sunt transmisibili, nu toti pot fi combatuti cu medicamente, unii sunt nocivi, altii sunt folositori, agentii patogeni au intotdeauna nevoie si de un mediu propice pentru a se dezvolta, ei sunt o parte componenta a vietii si existenta lor este justificata din motive bine stabilite de natura, agentii patogeni nu declanseaza in mod obligatoriu boli si chiar sunt tot mai greu de gasit in decursul bolilor cronice.

Vaccinurile nu reprezinta astfel absolut nici o masura preventiva. La fel, nici analizele preventive (Vorsorgeuntersuchungen) nu reprezinta vreo masura preventiva. In cel mai rau caz, deveniti mai devreme pacient cu cancer; mai devreme decat va doriti. Singura adevarata masura preventiva este modificarea stilului de viata.”

Dr. Graf: “Medicina clasica in ziua de azi nu are continuitate. Daca mergeti la cabinet cu dureri, primiti pastile impotriva durerilor. Asta nu se cheama tratament. De ce aveti acel semnal (durerile)? Trebuie sa ne luam timp ca sa ne punem intrebarea DE CE avem acele dureri, nu sa ne grabim sa facem durerea sa dispara, lucru care duce mai degraba la complicatii mai grave. Daca vreti sa ramaneti sanatosi pe termen lung, trebuie sa luati distanta de medicina moderna; si asta v-o spune un medic cu pregatire clasica Trebuie sa deveniti mai critici.  Alternativele vaccinarii – pentru cei ce doresc o viata sanatoasa – incep prin a nu vaccina. Cea mai sanatoasa alternativa la vaccinare este nevaccinarea [rasete in sala].”

“Sigur, mai exista si asa-numitele indicatii de vaccinare, iar cel mai bun exemplu este tetanosul. Boala exista, fireste. Oare ne putem permite sa renuntam la vaccinul impotriva tetanosului? Mai intai, trebuie sa va spun ca am auzit de foarte multe ori si am vazut si personal cazuri la urgenta, la accidente, cand colegii doctori se ocupau mai mult de vaccin decat de rana :-(( Daca le spuneti ca sunteti impotriva vaccinarii, va trebuie nervi de otel ca sa parasiti clinica nevaccinat; mai bine spuneti ca tocmai ati facut rapelul sau ca veti merge la medicul de familie pentru asta. Ganditi-va ca doar dumneavoastra purtati raspunderea pentru aceasta decizie! Cel care va vaccineaza nu isi asuma nici o responsabilitate! Daca veniti a doua zi cu tulburari cardiace, nu va mai intreaba nimeni de vaccin. Nu intereseaza pe nimeni. Dar exact asta se poate intampla.

Sa explicam acum ce este cu tetanosul. Bacteriile Clostridium Tetani fac parte dintr-o categorie de bacterii responsabile pentru eliminarea a ceea ce este mort (Leichenteile). Cand e vorba de anumite rani, acesti agenti patogeni pot elibera toxine, iar impotriva toxinelor nu se poate crea nici un vaccin, la fel cum nu se poate crea vreun vaccin impotriva ciupercilor toxice sau impotriva otravii de sarpe.

Clostridium Tetani dezvolta spori, se inmultesc anaerob (deci exclusiv in lipsa oxigenului!), dar nimeni nu stie exact cum sunt produse acele toxine, se pare ca ar fi produsi niste hormoni (amine biogene), prezenti in tesuturile necrotice cu misiunea biologica de a elimina acele parti din tesuturi care sunt distruse. In cazul tetanosului putem vorbi de tetanospasmine (neurotoxine) sau de tetanolisyne (toxine hemolitice), care ataca fie nervii, fie sangele. In orice caz, nu exista aspectul contagios, nu exista epidemii, deci nu este nici macar un asa-numit “vaccin social” (dupa cum propovaduiesc pro-vaccinalistii “teoria imunitatii”), nu exista protectie dupa ce organismul a parcurs o data boala, nu exista memorie imunitara, iar sistemul nostru imunitar nu lucreaza asa cum vor vaccinurile. Sunt atat de multe intrebari si aspecte ilogice in toata constelatia vaccinului antitetanos, incat cu siguranta se poate pleca de la premiza ca nu exista nici un fel de imunitate in urma vaccinului, la fel cum nu exista imunitate nici in urma bolii in sine, care e provocata de toxine si impotriva toxinelor NU exista vaccin efectiv!

La copiii pana in 10 ani, rata mortalitatii este de 1%, deci extrem de mica. Din 1980 nu a mai existat in Germania nici un caz de mortalitate la copii din cauza de tetanos. In SUA din 1997 nu a mai fost inregistrat nici un caz de tetanos la copii sub 15 ani. Ah, sigur veti primi raspunsul: “Pai da, ca sunt toti vaccinati!”. Cu toate acestea, probabilitatea ca un copil sub un an sa se imbolnaveasca de tetanos este mai mica decat probabilitatea de a nimeri la loto 6 din 49!

Eu ii sfatuiesc intotdeauna pe parinti sa astepte primul an de viata, sa urmareasca atent ce frumos se dezvolta copilul lor. Daca dupa ce implineste copilul un an, parintii vin si ma intreaba de vaccinuri, ii intreb cum se simte copilul si – daca ei imi raspund “bine”, ii intreb “si doriti sa schimbati ceva?” [rasete in sala]. Nu, evident ca nu. Dar cu toate astea aproape intotdeauna apar intrebarile despre tetanos. Ei, in clipa cand cunoastem toate detaliile ranilor respective, putem face ceva efectiv impotriva eventualelor infectii. Ma refer aici la pericolele pe care le reprezinta ranile grave, impuscaturile, inflamatiile netratate la timp, avorturile, endoscopiile, contuziile, taieturile, muscaturile de animale – deoarece saliva animalelor contine proteine si proteinele intotdeauna declanseaza inflamatii (la fel cum vaccinurile, care contin proteine, declanseaza inflamatii, fie imediate, active, fie subclinice, care duc la cronicizare), precum si pericolul de declansare a tetanosului in urma unui rapel al vaccinului antitetanos facut cu substante active.

Cu alte cuvinte, iata ce favorizeaza aparitia tetanosului:

• rana anaeroba (unde nu ajunge oxigenul!),
• muscatura de animal (saliva!),
• inflamatii pre-existente (care cauzeaza hiperaciditatea oricarei rani),
• socul de pe urma unui accident,
• vaccin antitetanos cu substante active.

• lasata rana sa sangereze,
• clatit rana fie cu apa, fie cu calendula sau solutie salina 1%, fie cu apa de la robinet, un strop de sare si un strop de sapun lichid, care micsoreaza tensiunea de pe suprafata apei si astfel apa poate ajunge in adancimea oricarei rani, f. important la rani murdare si la muscaturi de animale),
• eventual ajutor homeopatic cu arnica montana (care ajuta enorm la lovituri, contuzii, echimoze, rupturi musculare etc.), cu hypericum perforatum (sunatoare, care ajuta la rani ale terminatiilor nervoase, taieturi, arsuri/opariri, degete strivite), cu ledum pallustre (rozmarin salbatic, special pentru muscaturi, pentru rani murdare, plagi intepate, entorse) luat in concentratia C30 timp de 3 zile (in prima zi de 3 ori cate 3 globuli, a doua zi de 2 ori cate 3 globuli si in a treia zi din nou de 3 ori cate 3 globuli) sau cantharis (la arsuri grave, acute, cu vezicule si flictene),
• lasat corpul sa se odihneasca intr-o pozitie de relaxare cat mai mare (pentru a evita aparitia inflamatiilor) si intotdeauna cu picioarele ridicate deasupra nivelului inimii, pentru ca sangele sa circule mai bine,
• in functie de gravitatea ranii, 12 pana la 24 de ore rabdare – cu mici intreruperi – in aceeasi pozitie de relaxare, cu picioarele ridicate!!

Daca respectati aceste reguli simple, nu exista absolut nici o sansa sa va imbolnaviti vreodata de tetanos!”

Dr. Graf: “Fiindca veni vorba de arsuri, acestea nu trebuie in nici un caz “tratate” cu apa rece, cum recomanda medicina alopata. La apa rece vasele de sange se strang si durerea dispare, dar daca opriti apa durerea apare iar; in plus, cu apa rece stimulati aparitia infectiilor! La arsuri usoare, folositi apa cu otet; la arsuri de gradul doi (cu vezicule) folositi solutie cu 50% alcool direct pe arsura, arsura sa fie mereu umeda timp de 12 ore cel putin (peste bandajul cu alcool se mai pune un bandaj umed); apa actioneaza vasoconstrictiv, ceea ce poate duce la infectii secundare si la o vindecare mult mai grea; alcoolul dezinfecteaza si ajuta mult mai bine la vindecare. Dupa 12 ore (ideal 24 de ore) se poate lasa rana la aer sau – la copii – se infasoara cu un alt bandaj antiseptic, ca sa nu patrunda mizerie. Astfel arsura se reduce garantat si f. rapid cu un grad!”

Traducere: Feli Popescu