Studiul Gatti-Montanari despre vaccinurile contaminate cu nanoparticule

Introducerea rapidă a vaccinării obligatorii în timp ce guvernul și mass media pun botniță oamenilor de știință

Întorcând spatele principiului consimțământului voluntar informat al drepturilor omului, stabilit după cel de-al doilea război mondial în Codul de la Nuremberg, autoritățile medicale din Franța și Italia introduc peste noapte vaccinarea obligatorie pentru preşcolari fără consimţământul aparținătorilor. În Italia, milioane de italieni au protestat, începând din luna iunie 2017, împotriva încălcărilor drepturilor părintești. La 28 iulie, legislatorii italieni vânduți industriei farmaceutice au votat cu 296-92 pentru promovarea unei legi universale care impune doze multiple de zece vaccinuri pentru copii, de la preșcolari până la adolescenți, impunând amenzi piperate părinților care nu se conformează. Posturile mass-media, atât în Italia cât și în S.U.A., au ignorat protestele masive împotriva coerciției medicale.

Vaccinurile sunt o mare afacere, iar noua obligativitate vaccinală asigură fluxul continuu de profituri către industria de 32 de miliarde de dolari, în ciuda scăderii constante a încrederii publicului în siguranța vaccinurilor.

De ce Italia? Și de ce acum? Sectorul farmaceutic din Italia este unul dintre cele mai mari din lume. Vaccinurile sunt o mare afacere, iar noua obligativitate vaccinală asigură fluxul continuu de profituri către industria de 32 de miliarde de dolari, în ciuda scăderii constante a încrederii publicului în siguranța vaccinurilor. Un sondaj recent a descoperit îndoieli la scară largă în rândul cetățenilor italieni și francezi cu privire la importanța și siguranța vaccinurilor. O cascadă întreagă de studii științifice recente au descris apariția unor noi boli autoimune corelate cu vaccinarea, precum și starea de sănătate inferioară a copiilor vaccinați în comparație cu cei nevaccinați. În plus, un şir întreg de filme, reportaje și investigații guvernamentale au scos la iveală corupția atotcuprinzătoare în rândul autorităților de autorizare a vaccinurilor, împreună cu eforturile guvernului de a ascunde reacțiile adverse grave datorate vaccinurilor și intimidarea oamenilor de știință care publică informații contrare dogmei conform căreia toate vaccinurile sunt întotdeauna sigure pentru toți copiii.

Să omorâm mesagerul

Un studiu important, publicat la începutul anului 2017 în Jurnalul Internațional de Vaccinuri și Vaccinare de către doi oameni de știință italieni foarte apreciați, ridică noi întrebări alarmante în legătură cu controlul calității de către producătorii de vaccinuri, cu implicații în dezbaterea privind siguranța vaccinurilor. (Proiectul World Mercury a făcut, în prealabil, un rezumat al studiului aici-link). Avându-i ca şi co-autori pe doctorul în fizică Antonietta Gatti și expertul în farmacologie Dr. Stefano Montanari, studiul a descoperit în vaccinuri prezența aproape universală a unor “structuri străine anorganice şi reziduuri de dimensiuni micro și nano” – ingrediente care nu sunt declarate în prospectele vaccinurilor.

În fiecare vaccin, Gatti și Montanari au descoperit o contaminare vastă, inclusiv cu particule minuscule de plumb sau oțel inoxidabil în toate probele de vaccinuri analizate.

Într-o lume rezonabilă, descoperirea şocantă a faptului că vaccinurile sunt contaminate pe scară largă cu particule de metale grele ar fi știre de primă pagină, iar cei doi cercetători care au descoperit contaminarea ar fi aclamați ca oameni de știință conştiincioşi, dedicați îmbunătățirii siguranței vaccinurilor. În realitate, dr. Gatti și Montanari au devenit țintele amenințărilor violente pe Facebook. Acuzatorii denunță munca meticuloasă de laborator a cercetătorilor drept “pseudoştiință” și cer ca cei doi să fie “bătuți până la sânge“, “loviți” și “eliminaţi din profesia medicală“, pentru a-i face “să înțeleagă că trebuie să tacă“[!!!!].

O armată întreagă de trolli şi bloggeri plătiţi de industria farmaceutică au făcut presiuni asupra editorul jurnalului (puternic zdruncinat), pentru a obţine eliminarea studiului din acel jurnal, studiu care a fost publicat după un proces riguros de recenzie de tip „peer-review”.[Din această acţiune se vede CLAR cât de valoros este studiul şi câtă frică le este răspândacilor – n.t.] Deși aceste tactici au reușit să-l tulbure pe editor, articolul a rămas public. Gatti și Montanari cred cu atâta putere în integritatea constatărilor lor, încât au anunţat că vor da în judecată jurnalul dacă va scoate articolul.

În ciuda atacurilor lor furibunde, bloggerii plătiţi s-au agitat degeaba să găsească greșeli importante în metodologiile utilizate de Gatti/Montanari. Un postac al industriei, Guido Silvestri, care lucrează la un centru de vaccinuri din Atlanta, a încercat o lovitură stângace asupra studiului Gatti-Montanari pe Facebook-ul italian, prin aplicarea greșită a unei legi din domeniul chimiei din secolul al nouăsprezecelea, numită numărul lui Avogadro. Silvestri a interpretat greșit Legea lui Avogadro, care se aplică numai la gaze și nu poate calcula concentrațiile de nanoparticule. Potrivit doctorilor Gatti și Montanari, acel medic “a greșit cu 13 grade de magnitudine („orders of magnitude”), dar nici măcar nu și-a înțeles propria greșeală“.

Importanța studiului despre vaccinurile contaminate

Gatti și Montanari lucrează în domeniile tot mai importante ale nanopatologiei și nanotoxicologiei. Cei doi cercetători au dezvoltat termenul de „nanopatologie” la începutul anilor 2000, după ce descoperiseră că nanoparticulele (particule mai mici de 100 de nanometri) “induc efecte mult mai severe asupra sănătății” decât particulele mai mari. După cum explică ei, dimensiunile foarte mici ale acestor nanoparticule le permit să se infiltreze „extrem de uşor” în țesuturile organismului.

Doctorii Gatti și Montanari au folosit tehnologia de microscopie electronică de ultimă generație pentru a examina fizic contaminanții anorganici specifici din vaccinuri și pentru a identifica compoziția lor chimică. Ei au evaluat 44 de vaccinuri fabricate în Italia și Franța (43 de vaccinuri destinate uzului uman și un vaccin destinat uzului veterinar), făcând eforturi pentru a include diferite tipuri, loturi și ani de producție. În fiecare vaccin pentru uz uman, Gatti și Montanari au descoperit o contaminare extinsă, inclusiv cu particule foarte minuscule de plumb sau oțel inoxidabil în toate probele de vaccinuri analizate; crom în peste jumătate (25 din 44); tungsten în aproape o cincime (8 din 44); și multe alte feluri de particule metalice.

În mod ironic, singurul vaccin destinat uzului veterinar a reieşit ca fiind “curat”, dovedind că este posibilă producerea unui vaccin fără reziduuri. Gatti și Montanari cred că vaccinul curat, destinat porcilor, este un omagiu adus şuncii, un produs culinar şi agricol considerat sacru în Italia. Crescătorii de porci, conștienți de faptul că adjuvanții de aluminiu din vaccinuri dăunează cărnii lor, au avut suficientă influență pentru a face cu succes lobby şi a obţine vaccinuri veterinare necontaminate.

Una dintre descoperirile cele mai deschizătoare de ochi ale studiului a fost detectarea “compuşilor organo-anorganici” care reprezintă o “interacțiune nano-bio” între particulele anorganice și componentele organice (proteice) ale vaccinului. Gatti și Montanari cred că sistemul imunitar este definitiv vătămat de aceste conglomerate de particule, ele constituind “un complex mai mare, care nu este biodegradabil și poate induce efecte adverse“, inclusiv “probleme autoimune imediate și întârziate“.

Întrebările pe care ar trebui să le punem

Dr. Gatti a luat în considerare mai multe ipoteze legate de originea contaminării vaccinurilor, inclusiv protocoalele de linie necorespunzătoare din procesul de fabricație. Potrivit lui Gatti, “Spațiul şi echipamentele trebuie să fie cu adevărat curate pentru a se asigura că praful și poluanții nu au cum să ajungă în vaccinuri. Dacă laboratoarele nu au sisteme de filtrare adecvate, acest tip de contaminare este foarte posibil. Și, din păcate, nu există reglementări care să impună producătorilor să facă acest tip de control al calității, chiar dacă producătorii știu că ceva este în neregulă“. Pe scurt, producătorii “nu simt nevoia să cheltuie mai mulți bani pentru controlul calității“.

Gatti și Montanari consideră că este nevoie urgentă de mai multe studii privind asocierea dintre reziduuri și efectele adverse postvaccinale. “Încă nu știm dacă tipurile de efecte adverse provenite de la vaccinuri sunt rezultatul adjuvanților de aluminiu sau al interacțiunilor nano-bio sau al unui alt factor. De aceea este atât de important să studiem efectele substanțelor nano-bio din sânge și din corp”.

Este cunoscut faptul că expunerea prin injectare, în comparație cu inhalarea sau ingestia, induce reacții de toxicitate. În urma unui studiu efectuat pe șoareci s-a constatat că forma de expunere a fost un factor crucial care influențează toxicitatea, iar compușii administrați pe cale orală au prezentat o “scădere a toxicității… în comparație cu metoda injectării“. Oamenii de știință sunt de acord că “nanoparticulele fabricate pe bază de metale se pot transloca în țesuturi” şi, în viziunea lui Gatti și Montanari, atunci când ele intră în corp prin injectare, “vor rămâne acolo pentru totdeauna“.

Un alt aspect este faptul că bombardamentul cu adjuvanți și ingrediente toxice din vaccinuri (inclusiv aluminiu și thimerosal, formaldehidă, antibiotice și “sisteme adjuvante” din scualen și polisorbat 80) “au o acțiune sinergică… crescând astfel potențialul agresiv”. Toxicologii știu că, în ce priveşte toxinele, unu plus unu este rareori egal cu doi, ci rezultă, cum spune dr. Gatti, “întotdeauna un număr mai mare“.

În cele din urmă, dr. Gatti observă că “contaminanții ar putea să nu fie distribuiți în mod omogen într-un anume lot de vaccinuri. De exemplu, partea de jos a lotului ar putea fi mai contaminată decât partea de sus, ceea ce ar putea explica de ce unii oameni nu au reacții și alţii au.

Doctorii Gatti și Montanari subliniază o serie de subiecte de cercetare care ar trebui să constituie baza eforturilor serioase de îmbunătățire a siguranței vaccinurilor:

• Studierea, într-un mod relevant, a efectelor adverse ale adjuvanților de aluminiu asupra sănătății
• Analizarea creierul sugarilor care mor imediat după vaccinare
• Continuarea monitorizării contaminării cu microparticule și nanoparticule a vaccinurilor noi și a celor deja existente
• Efectuarea studiilor pe modele animale pentru a evalua efectele contaminării cu microparticule și nanoparticule.
• Evaluarea procedurii de injectare în sine, având în vedere utilizarea seringilor metalice lustruite cu carbură de tungsten care pot lăsa unele reziduuri metalice

Pe urmele banilor

Din păcate, în Italia, ca și în Statele Unite, studiile serioase privind siguranța vaccinurilor se luptă practic cu mori de vânt practic imposibil de învins. Ministrul Sănătății din Italia, Beatrice Lorenzin, a „interzis” în mod explicit orice cercetare privind nanoparticulele din vaccinuri (!!). Lorenzin a accelerat în mod agresiv trecerea legii care impune vaccinarea obligatorie a copiilor. Ultima formă de învățământ absolvită de fosta jurnalistă Lorenzin este liceul. Gatti și Montanari subliniază că Lorenzin nu are “cunoștințe despre chimie sau biologie“, adăugând: “Dacă menționați faţă de ea cercetarea nanoparticulelor, ea se enervează cumplit”. Potrivit celor doi cercetători, Lorenzin “nu înțelege știința, dar înțelege banii” și se lasă îndrumată de dr. Ranieri Guerra, directorul general al Ministerului Sănătății pentru departamentul Prevenție. Guerra a fost membru Fundației Smith Kline din Italia. Fundația Smith Kline primește sprijin financiar din partea partenerului fondator, producătorul de vaccinuri GlaxoSmithKline (GSK). Organizațiile şi legislatorii pentru susținerea consumatorilor din Italia l-au criticat aspru pe Guerra pentru conflictele de interese.

Cu un an înainte de introducerea noii legi de obligativitate vaccinală, o emisiune de știri din aprilie 2016 a arătat că GSK Italia dublează portofoliul de vaccinuri și “pariază 1 miliard de euro pe Italia”. Compania farmaceutică consolidează un centru de cercetare și dezvoltare a vaccinurilor din Siena și o fabrică producătoare de vaccinuri din Rosia. Articolul îl cita pe președintele la nivel global al GSK Vaccines, care a caracterizat sectorul de vaccinuri al GSK drept un “motor al inovației” și garant al sustenabilității pe termen lung a companiei. Același director executiv al GSK a descris rolul central al Italiei ca centru de cercetare și producție a vaccinurilor, numindu-l “un pas deloc nesemnificativ” în direcția “progresului” mai mare pe piața vaccinurilor.

Oficialii italieni au fost, din punct de vedere istoric, susținători importanți ai politicilor agresive de vaccinare. În 2009-2010, guvernul italian (prin intermediul contribuabililor) a achiziționat 24 de milioane de vaccinuri împotriva gripei aviare, care nu au fost niciodată folosite. Vaccinurile neutilizate au fost aruncate, însă, pentru a-l cita pe dr. Montanari, “companiile au făcut o grămadă de bani“. Referindu-se la această situație ca fiind un “chix“, ziarul italian La Repubblica a raportat că țara a rămas fraierită să plătească din buzunar costul vaccinurilor neutilizate, în timp ce pretinsa “pandemie” s-a evaporat în aer.

Dr. Montanari consideră noua lege a vaccinării ca fiind un experiment atât social, cât și medical: “Guvernul și industria farmaceutică doresc să vadă ce se întâmplă când 60 de milioane de oameni sunt forțați să se vaccineze“.

Autor: Robert F. Kennedy, Jr. președintele World Mercury Project (WMP)