În continuare aveţi analiza acestei reţete, pentru a o trece prin propriul vostru discernământ şi pentru a putea lua decizii informate când vreun (alt) medic vă trimite să vă umpleţi punga la farmacii.

Deci avem aşa:

1) Isoprinosine picături

PROSPECT-AICI

In prospect NU scrie nimic cum că ar fi recomandat la rujeolă!

Nota bene: NU se administrează la copii sub 1 an (copilul din cazul de faţă are 9 luni!)

Compoziţie
– Substanţa activă este inosină acedoben dimepranol. 1 ml de sirop conţine 50 mg inosină acedoben dimepranol. O linguriţă (5 ml) de sirop conţine de inosină acedoben dimepranol 250 mg.
– Celelalte componente sunt: zahăr, p-hidroxibenzoat de metil (E 218), p-hidroxibenzoat de propil (E 216), hidroxid de sodiu (E 524), aromă de prune , citrat monosodic (E 331), apă purificată.

Reacţii adverse
Creşterea concentraţiilor de acid uric din plasmă şi urină, dar acestea vor reveni la normal la câteva zile de la întreruperea tratamentului.
Mai pot apărea greaţa cu sau fără vărsături, disconfort epigastric, creşterea valorilor transaminazelor, fosfatazei alcaline sau azotului ureic din sânge, prurit, erupţii cutanate, cefalee, vertij, oboseală, indispoziţie, artralgii.

2) Zyrtec picături

PROSPECT-AICI

La indicaţii – absolut nimic despre rujeolă!

Nota bene: NU se administrează la copii sub 2 ani (copilul din cazul de faţă are 9 luni!)

Compoziţie
Substanţa activă este diclorhidratul de cetirizină. Un ml (egal cu 20 picături) conţine diclorhidrat de cetirizină 10 mg. O picătură conţine diclorhidrat de cetirizină 0,5 mg.
Celelalte componente sunt: glicerol, propilenglicol, zaharină sodică, para-hidroxibenzoat de metil (E 218), para-hidroxibenzoat de propil (E 216), acetat de sodiu, acid acetic glacial, apă purificată.

Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 pacienţi)

Somnolenţă (toropeală)
Ameţeli, dureri de cap
Faringită, rinită (la copii)
Diaree, greaţă, gură uscată
Oboseală

Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 pacienţi)

Agitaţie
Parestezie (senzaţii anormale la nivelul pielii)
Durere abdominală
Prurit (mâncărime a pielii), erupţie trecătoare pe piele
Astenie (oboseală extremă), stare de rău

Reacţii adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 pacienţi)

Reacţii alergice, unele severe (foarte rare)
Depresie, halucinaţii, agresivitate, confuzie, insomnie
Convulsii
Tahicardie (bătăi rapide ale inimii)
Anomalii ale funcţiei ficatului
Urticarie (erupţie)
Edem (umflare)
Creştere în greutate

Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 pacienţi)

Trombocitopenie (număr scăzut de trombocite)
Ticuri (spasm necontrolat)
Sincopă, diskinezie (mişcări involuntare), distonie (contracţii musculare anormale, prelungite), tremor, disgeuzie (modificări ale gustului)
Vedere înceţoşată, tulburare de acomodare (dificultate de focalizare), mişcări oculogire (mişcări circulare necontrolate ale ochilor)
Angioedem (reacţie alergică gravă care cauzează umflare a feţei sau gâtului), erupţie medicamentoasă fixă
Eliminare anormală de urină (pierdere de urină, durere şi/sau dificultate la eliminarea urinei)

3) Aerius picături

PROSPECT AICI

La indicaţii – absolut nimic despre rujeolă!

Compoziţie
Substanţa activă este desloratadina 0,5 mg/ml
Alte  ingrediente  ale  siropului  sunt:  propilenglicol,  sorbitol,  acid  citric  anhidru,  citrat  de  sodiu, benzoat de sodiu, edetat disodic, apă purificată, zahăr, aromă naturală şi artificială (gumă de mestecat) si colorant portocaliu E110.

Nota bene: NU se administrează la copii sub 1 an (copilul din cazul de faţă are 9 luni!)

Reacţii  adverse  frecvente la copiii cu vârsta sub 2 ani au fost diareea, febra  şi  insomnia.
In  cursul  comercializării   Aerius,  au  fost  raportate  cazuri  foarte  rare  de  reacţii  alergice  severe (dificultate în respiraţie, respiraţie şuierătoare, mâncărime, urticarie şi edem) şi erupţii ale pielii. De asemenea,   au   fost   raportate   foarte   rar   cazuri   de   palpitaţii,   accelerarea   bătăilor   inimii, dureri abdominale, greaţă (stare de rău general), vărsături, senzaţie de disconfort abdominal, diaree, ameţeală, somnolenţă,  imposibilitate  de  a  dormi,  durere  musculară,  inflamaţia  ficatului  şi  valori  anormale  ale testelor funcţionale hepatice.

4) Herbiko picături

PROSPECT AICI

La indicaţii – absolut nimic despre rujeolă!

Compoziţie
Zaharoză,apă purificată,extract lichid din rădăcină de nalbă mare(1:5),tinctură de flori de muşeţel(1:3),extract lichid din fructe de măceş(1:3), tinctură de busuioc(1:3),benzoat de sodiu E211(conservant).

Nota bene: Pentru copii peste 3 ani: 5 ml de sirop de 3 ori pe zi (copilul bolnav din cazul de faţă având 9 luni!)

5) Eurespal sirop

PROSPECT AICI

La indicaţii – absolut nimic despre rujeolă!

Compoziţie
Eurespal conţine ca substanţă activă fenspirida care are proprietăţi bronhodilatatoare şi antiinflamatoare.
Acest medicament conţine conţine galben portocaliu S (E 110); poate determina reacţii alergice.
Acest medicament conţine p-hidroxibenzoat de metil (E 218) şi p-hidroxibenzoat de propil (E 216); poate provoca reacţii alergice (chiar întârziate).

Nota bene:
Nu utilizaţi Eurespal […] la copii cu vârsta sub 2 ani (copilul din cazul de faţă are 9 luni!).

Reacţii adverse posibile

Tulburări ale sistemului nervos
Frecvente: somnolenţă.
Cu frecvenţă necunoscută: ameţeli

Tulburări cardiace
Rare: tahicardie moderată (bătăi neobişnuit de rapide ale inimii), care se ameliorează după scăderea dozelor.

Tulburări gastro-intestinale
Frecvente: dereglări gastro-intestinale, greaţă, dureri de stomac.
Cu frecvenţă necunoscută: diaree, vărsături.

Tulburări generale
Cu frecvenţă necunoscută: astenie, oboseală.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Rare: înroşirea pielii, erupţii trecătoare pe piele, mâncărimi, umflarea feţei, buzelor, gâtului, pete roşii pe piele. Sunt posibile reacţii de hipersensibilitate (edem angioneurotic, eritem pigmentar fix). Cu frecvenţă necunoscută: prurit.

6) Tobradex / Dexatobrom – picături oftalmice

Tobradex

PROSPECT AICI

La indicaţii – absolut nimic despre rujeolă!

Tobradex este o combinaţie corticosteroid – medicament antiinfecţios.

Nota bene: Utilizarea sigură a acestui medicament nu a fost demonstrată la copii cu vârsta mai mică de un an (copilul din cazul de faţă are 9 luni!).

Reacţii adverse frecvente
Reacţii la nivelul ochiului: disconfort (senzaţie trecătoare de arsură sau înţepătură după administrare).
Reacţii adverse mai puţin frecvente
Reacţii la nivelul ochiului: mâncărime oculară, creşterea presiunii intraoculare, roşeaţă oculară, edem al pleoapelor, lăcrimare excesivă, mâncărimea pleoapelor.

Alternativ: DexaTobrom

PROSPECT AICI

La indicaţii – absolut nimic despre rujeolă!

Nota bene: DexaTobrom nu este recomandat pentru utilizarea la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani (copilul din cazul de faţă are 9 luni!).

Reacţii adverse la nivelul ochiului:
Dacă observaţi apariţia unei reacţii alergice la nivelul ochiului (senzaţie de mâncărime cu umflarea pleoapei şi înroşirea ochiului), opriţi administrarea DexaTobrom şi spuneţi medicului dumneavoastră.

Reacţii adverse frecvente (apar la 1 până la 10 utilizatori din 100):
vedere neclară imediat după aplicarea picăturilor.

Reacţii adverse mai puţin frecvente (apar la 1 până la 10 utilizatori din 1000):
in cazul unor leziuni la nivelul suprafeţei ochiului, dexametazona poate întârzia cicatrizarea şi poate favoriza apariţia unor infecţii.

Reacţii adverse rare (apar la 1 până la 10 utilizatori din 10000):
Tratamentul de lungă durată poate poate determina presiune crescută la nivelul ochiului (posibil o afecţiune numită glaucom) şi scăderea temporară a vederii (prin afectarea nervului optic), inflamaţia sau deteriorarea suprafeţei ochiului. De asemenea, există riscul apariţiei unor suprainfecţii.

7) Visine picături ochi

PROSPECT AICI

La indicaţii – absolut nimic despre rujeolă!

Compoziţie
Ingrediente active: fiecare ml de Visine solutie oftalmica contine: 0,5 mg clorura de tetrizolin.
Alte ingrediente: 0,1 mg/ml clorura de benzalconium; clorura de sodiu; acid boric; tetraborat de sodiu; edeteat disodic; apa distilata.

Nota bene: A nu se administra la copii sub 2 ani (copilul din cazul de faţă are 9 luni!).

* * * * *

Avem de-a face cu un caz clar de malpraxis. Totuşi, ar trebui să fim măcar parţial recunoscători că acel medic nu a prescris si antipiretice gen panadol sau paracetamol, care sunt asociate la rujeolă cu apariţia hepatitei!

Pentru cei care doresc o altfel de abordare, avem un articol despre cum se poate trata corect rujeola.

Încheiem cu recomandarea: luaţi decizii informate!

Pare-se că la data de 27 aprilie 2018 ar fi fost “infectate” deja peste 12.000 de persoane. Nu se știe dacă se numără și la ei cazurile de vreo trei ani încoace…

În ultimele săptămâni ar fi fost raportate 1.070 cazuri noi, dintre care 507 adulți și 563 de copii. Ar fi cel mai mare număr de cazuri raportat într-o săptămână de la izbucnirea “epidemiei”.

Despre alba-neagra cu diagnosticul la pojar am mai scris si noi AICI-LINK.

Oh, dar surpriza acum vine: in 2016 rata vaccinarii antirujeolice scazuse la 31% (raportandu-se abia 90 de cazuri de rujeola), iar in 2017 s-a lucrat foarte intens la programul de vaccinare, ceea ce a dus la creșterea ratei de vaccinare la peste 90%, adică TRIPLU față de anul anterior.

V-ați prins? Se triplează rata vaccinării și brusc este o epidemie uriașă!

“UNICEF salută eforturile ministerului sănătății ucrainian, de a controla epidemia de rujeolă din Ucraina și de a accentua dezvoltarea unui program național de imunizare. Abia în anul trecut s-a dublat rata de vaccinare la copii și a depășit 90%.”

Iată, deci, ditamai epidemia FIX după ce s-a reușit vaccinarea a peste 90% din copii!

Ministrul Sănătății ucrainian are o explicație: “Pentru o protecție solidă împotriva bolilor infecțioase avem nevoie de o rată de imunizare de 95% – atunci putem vorbi de o “imunitate colectivă”. Pentru prima oară, Ucraina dispune de toate vaccinurile – sigure și eficiente. Le solicit părinților să-și vaccineze copiii și îi încurajez pe doctori să-i vaccineze pe pacienți“, a declarat ministra Dr. Ulana Suprun.

UNICEF a sărit imediat în ajutor și a livrat la cererea Ministerului Sănătății ucrainian un nou pachet de vaccinuri ROR (rujeolă- oreion – rubeolă). Se menționează un număr de 500.000 de doze, după ce în februarie mai livraseră 200.000 de doze.

Pentru prima oara în ultimii 7 ani, Ucraina dispune de toate vaccinurile conform calendarului, care sunt disponibile în toate regiunile țării.

Iată deci ce legătură clară: se triplează rata vaccinării și izbucnește cea mai masivă epidemie!

Nu s-a întâmplat la fel și în 2014 în China, când a izbucnit epidemia când ei aveau 99% rata de vaccinare?

Incredibil este si altceva: autoritatile medicale din Ucraina au uitat ca in 2006, cand aveau rata de vaccinare de 98%, se raportasera 42.742 de cazuri de rujeola!!

Treziți-vă la realitate, oameni buni! Vaccinurile nu protejează, nu au protejat niciodată!

P.S. Mai multe despre “imunitatea turmei” aici:
1. Imunitatea de turma – un mit nestiintific
2. “Monthly estimates of the child population ‘susceptible’ to measles, 1900-1931, Baltimore, Maryland”; A W Hedrich; American Journal of Epidemiology; May 1933 – Oxford University Press.
2. ‘Vaccine Safety Manual’ by Neil Z Miller; New Atlantean Press; 2008, 2009; pg 152.

Grupul de medici AGI Impformation ne explica, utilizand surse oficiale, cum incearca Institutul Robert Koch sa dea explicatii si recomandari contradictorii si lipsite de orice logica.

Vom demonstra acest lucru folosind exemplul pojarului – un exemplu perfect daca ne gandim la actuala isterie propagandistica in intreaga Europa.

1. Institutul Robert Koch despre diagnosticarea pojarului

“Un rezultat negativ al testului de ARN nu inseamna automat ca putem exclude cu certitudine imbolnavirea.” (??!!)
“In cazul unui rezultat pozitiv, poate urma genotipizarea virusului de pojar pentru examinarea moleculara si urmarirea lantului infectarilor.” (??!!)
“Cultivarea virusului presupune costuri notabile si se justifica doar in cazuri exceptionale, nefiind adecvata pentru diagnosticarea de rutina.” (??!!)
“Rezultatele negative nu constituie dovada unui diagnostic negativ, caci INSTABILITATEA virusului pojarului poate duce la un rezultat fals-negativ.” (??!!)

Ce de dileme… Ce sa insemne toate astea?

1. Poate fi pojar in ciuda unui test negativ de ARN de pojar. (??!!)
2. Cate cazuri REALE de pojar exista cu adevarat???
3. Rezultatele negative nu sunt deci dovada unui diagnostic negativ. Si CUM se ajunge atunci la diagnostic?? Mai ales la simptome atipice sau la forma “mitigata” (atenuata).

Mai departe, tot Institutul Robert Koch:

“Forma mitigata (atenuata) de pojar este observata la oamenii la care replicarea virala este slabita sau perturbata si la care exista o viremie redusa datorita existentei anticorpilor materni sau substituiti (nou-nascuti sau persoanele tratate cu substitutie de anticorpi) sau la persoanele care nu si-au format o imunitate vaccinala completa [dar care au fost vaccinati!]. La aceste persoane, exantemul nu se dezvolta complet, astfel incat un diagnostic clinic este ingreunat,DAR trebuie pornit de la premisa ca aceste persoane sunt contagioase” (??!!)

Am citit oare bine acolo? Persoanele vaccinate care fac o forma “mitigata” a pojarului sunt potential contagioase!Iata, in conformitate cu teoria alopata vaccinatii pot foarte bine sa transmita boala!In acest context este interesant ce sustine Societatea Austriaca pentru Chimioterapie Antimicrobiana:

Pojar atipic
“Infectie postvaccinala cu simptomatologie grava.” (??!!)
Pojar la adulti
“Risc mare de complicatii bacteriene precum pneumonie, otita si sinuzita. Probleme respiratorii frecvente la gravide si imunocompromisi, in 40% din cazuri nu apare exantemul.” (??!!)

Ce concluzii tragem de aici?

1. Un rezultat negativ al testului de ARN de pojar la un adult, precum si lipsa exantemului, sunt deci din nou factori care NU elimina posibilitatea de a pune diagnostic de pojar!!!
2. Cate cazuri REALE de pojar exista atunci cu adevarat?
3. O simptomatica de gripa, mai ales la un adult, poate fi diagnosticata foarte simplu ca “pojar”.
4. Astfel se umfla convenabil statisticile de pojar.

2. Cazurile de pojar – Trucurile statistice

Haideti sa vedem si trucurile statistice!

Din nou de pe site-ul Institutului Robert Koch:

“Cazurile de pojar trebuiesc raportate Sanepidului sau DSP-urilor. Conform § 6 Art. 1 Nr. 1 lit h din Legea Protectiei fata de Bolile Infectioase, se raporteaza atat suspiciunea, cat si imbolnavirea sau decesul asociate cu pojarul, iar conform § 7 Art. 1 directorii DSP-urilor sunt obligati sa raporteze dovada directa sau indirecta a unei infectii acute cu virusul pojarului.” (??!!)

Sa analizam definitiile pojarului conform Institutului Robert Koch, sa vedeti ce de surprize!

Cititi si judecati, ca sa intelegeti cum se falsifica statisticile epidemiologice – de la raportare pana la interpretarea rezultatelor.

Diagnosticul clinic al pojarului

Iata cum se diagnosticheaza la consultatie pojarul:

• 1. eruptie maculopapulara
• 2. febra
• 3. cel putin unul din urmatoarele criterii:
  • tuse
  • catar (nas care curge)
  • conjunctivita (ochii rosii)

In concluzie, febra si eruptia trebuie sa fie prezente intotdeauna, iar in plus cel putin un criteriu din alte trei, dar nu toate deodata. De asemenea, au disparut petele Koplik despre care se sustinea ca ar fi tipice pentru pojar!!

Diagnosticul de laborator al pojarului

Exista 5 metode de diagnosticare si la cel putin una din aceste metode trebuie sa iasa un rezultat pozitiv: testul ELISA [analiza indirecta, prin stabilirea unor anticorpi nespecifici] cu “material” din nas sau gat, din tesutului conjunctivelor, din urina sau sange.

Si acum vine SPECTACOLUL!

Cand este raportat un caz de pojar la Institutul Robert Koch si cand intra in statistici?

1. La diagnostic clinic, fara analiza de laborator si fara confirmare epidemiologica.

Exemplu: un copil are febra, exantem si, de pilda, o usoara conjunctivita. In cercul apropiat nu exista niciun alt caz cu aceste simptome.

2. La diagnostic clinic, fara analiza de laborator, dar cu confirmare epidemiologica (o alta persoana cu care se presupune ca bolnavul a avut contact).

Exemplu: un copil are febra, exantem si, de pilda, conjunctivita. In gradinita frecventata de acel copil, alt copil are aceleasi simptome. Nota bene: fara vreo analiza de laborator.

3. La diagnostic clinic SI analiza de laborator cu rezultat pozitiv de anticorpi [si stim cam cat valoreaza analizele de anticorpi – n.m.]

Exemplu: un copil are febra, exantem si, de exemplu, tuse, precum si un rezultat pozitiv la analiza anticorpilor.

3. Sa recapitulam

Confirmat clinic = doar simptome.
Confirmat clinic si laborator = simptome plus rezultat analize.
Confirmat clinic si epidemiologic = simptome plus contact anterior cu un caz de pojar confirmat cu laborator.
Confirmat laborator cu diagnostic clinic neconfirmat = simptome incomplete si confirmare de laborator.
Confirmat laborator cu status clinic necunoscut = nu exista informatii despre simptome, dar exista confirmare de laborator.

ATENTIE! Pentru definitiile de referinta, DOAR primele 3 sunt relevante!

4. Cazurile care NU intra in statisticile de “boli infectioase”

1. Un rezultat pozitiv pentru anticorpii IgG si IgM, dar care nu corespunde cu diagnosticul clinic (asa-zisele “infectii asimptomatice” = definitii inventate)

Exemple:

• un copil are rezultat de laborator pozitiv si, de exemplu, febra sau exantem – conform Institutului Robert Koch, diagnosticul clinic este incomplet;
• un copil are rezultat de laborator pozitiv si, de exemplu, febra si tuse – conform Institutului Robert Koch, diagnosticul clinic este incomplet;
• un adult are rezultat de laborator pozitiv si, de exemplu, tuse si conjunctivita – conform Institutului Robert Koch, diagnosticul clinic este incomplet;

Avem aici nenumarate variante!

Ce zice Institutul Robert Koch? Reluam de la inceputul articolului, cu completari:

“Forma mitigata (atenuata) de pojar este observata la oamenii la care replicarea virala este slabita sau perturbata si la care exista o viremie redusa datorita existentei anticorpilor materni sau substituiti (nou-nascuti sau persoanele tratate cu substitutie de anticorpi) sau la persoanele care nu si-au format o imunitate vaccinala completa. La aceste persoane, exantemul nu se dezvolta complet, astfel incat un diagnostic clinic este ingreunat; cu toate acestea, trebuie pornit de la premiza ca aceste persoane sunt contagioase. La imunocompromisi sau la tulburari imune celulare, infectia rujeolica decurge in exterior slab – exantemul rujeolic nu apare sau apare doar atipic […]”

Ei bine, nici aceste cazuri nu ajung in statistici, mai ales cand este vorba despre vaccinati!

Societatea Austriaca pentru Chimioterapie Antimicrobiana:
Pojar la adulti
“Risc mare de complicatii bacteriene precum pneumonie, otita si sinuzita. Probleme respiratorii frecvente la gravide si imunocompromisi, in 40% din cazuri nu apare exantemul.” (??!!)
Ca atare, nici aceste cazuri FARA exantem nu apar in statistici, mai ales cand este vorba despre vaccinati!

2. “Infectie” stabilita in laborator, cu diagnostic clinic necunoscut (“anticorpi” gasiti la intamplare, la o analiza)

Exemplu: un copil AVUSESE pojar, dar nu fusese dus la doctor. Dupa o perioada, cand a ajuns la analize, a fost stabilit un rezultat POZITIV la anticorpi, dar lipsea complet diagnosticul clinic.

Sa analizam si “pojarul vaccinal“.

Conform Institutului Robert Koch, “circa 5-15% din persoanele vaccinate dezvolta mai ales dupa administrarea primei doze de vaccin asa-numitul “pojar vaccinal“, cu febra moderata, un exantem superficial si simptome respiratorii, cel mai frecvent in a doua saptamana dupa vaccinare. Aici este vorba de o simptomatica blanda, autolimitativa, care nu este contagioasa“.

Ei, dar cat de frecvent la cazurile de pojar se diagnosticheaza “pojar vaccinal”? Mai ales cand exista o legatura temporala. Cand, la 1-2 saptamani dupa vaccin, un copil face febra si exantem si capata tuse, oare care va fi diagnosticul medical?

Mai degraba se jongleaza cu diagnosticele, dupa cum urmeaza:

5. Diagnostice la copil vaccinat

• Rujeoletă
• Pojărel
• Eczemă post-virală
• Erupţie virală
• Exantem benign
• Eczemă rujeoliformă
• Exantem viral
• Fenomen cataral
• Exantem morbilliform
• Eritem infecţios
• Fruste morbiloide
• Catar naso-bronşic

De asemenea, pojarul vaccinal nu este nici el preluat in statisticile de “boli infectioase”.

In final, CATE cazuri de pojar exista cu adevarat? Nimeni nu stie

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

6. Institutul Robert Koch despre verificarea titrului de anticorpi

“Controlul titrului de anticorpi dupa prima doza de ROR este posibil, insa dupa recomandarile STIKO nu are sens, deoarece nu se pot exclude rezultate fals pozitive pentru toate componentele care sunt testate.” (!!!???)

Ce sa insemne asta?? Simplu: ca un rezultat fals pozitiv poate aparea la fel si dupa a doua doza de ROR, caz in care acel rezultat ar fi interpretat ca “succes” al celei de-a doua vaccinari. De ce nu se masoara titrul imediat dupa prima doza? Se doreste evitarea unor rezultate-surpriza, de exemplu un titru considerat suficient, care sa nu mai faca necesara administrarea celei de-a doua doze? Conform teoriei alopate, un titru de anticorpi suficient este echivalat cu “imunitate”. Dar -dupa cum am vazut mai sus- avem cazuri de pojar si la teste de ARN rujeolic negative! Cat de sigure sunt atunci aceste rezultate? Exista rezultate de laborator fals pozitive cand nu exista simptome si avem de asemenea rezultate negative in ciuda simptomelor.

7. Institutul Robert Koch despre doza “unica” de ROR

“Independent de varsta la care se vaccineaza (insa minimum 9 luni) si de regiunea geografica, eficienta unei doze de vaccin rujeolic atinge in medie 91%.” (???!!)

Intrebari?? Pai de unde vine cifra de 91% daca masurarea titrului de anticorpi nu are sens?? In fond, nu pot fi excluse rezultatele fals pozitive, nu-i asa?

Institutul Robert Koch despre vaccinul rujeolic la adulti: “Vaccinul impotriva pojarului se recomanda tuturor adultilor nascuti dupa 1970 si care nu au fost vaccinati in copilarie sau au primit o singura doza de vaccin sau al caror statut vaccinal este nesigur.”

Intrebari?? Cum ramane cu cei nascuti INAINTE de 1970? Se presupune ca au avut toti pojar?

Pediatrul german dr. Steffen Rabe citeaza un buletin de informare al Institutului Robert Koch: “Au fost raportate cazuri de pojar si la pacienti care primisera ambele doze de vaccin, in 2012 aceste cazuri au fost de 3% (5 din 158) (RKI 2013).” Si mai departe: “Foarte rar poate aparea in urma vaccinarii cu vaccinul ROR si pojarul clasic, iar asta nu numai imediat dupa vaccinare, a fost chiar documentat clar un caz de pojar declansat de vaccin, cu simptome clasice, la mai mult de 5 saptamani dupa administrarea vaccinului (Murti 2013).” – WOW!Pe pagina germana http://www.chemie.de/lexikon/MMR-Impfstoff.html, ni se explica in detaliu ce se intampla cu vaccinul ROR in doua doze:
“La a doua doza de vaccin ROR nu este vorba de un rapel, ci de o revaccinare (o a doua incercare) pentru eventualele esecuri ale primovaccinarii.” (whaaat??!!??!!??)
Ca atare, vor sa vaccineze TOATA populatia pentru a “prinde” un minim procent de “esecuri ale primovaccinarii.” Caragiale ar lesina deja de ras, daca aceasta tragedie nu ar fi de plans!

8. Epidemiile din Romania

Sa vedem si un pic de istorie a epidemiilor de pojar din Romania, cum ar fi epidemia din 1997. Datele sunt de la CDC!

In Romania se vaccineaza antirujeolic din 1979, iar din 1981 incepuse vaccinarea cu vaccinuri produse de Institutul Cantacuzino. Ciudat: “tulpina Schwarz, mai puternica decat 1000 de doze infectioase de culturi tisulare obisnuite” (“Schwarz strain, greater than 1000 median tissue culture infectious doses“) — foarte interesanta aceasta “tulpina” aparent foarte deosebita, utilizata exclusiv pentru Romania!!

Ei bine, in 1997 “per total 58% din persoanele cu pojar primisera deja cel putin o doza de vaccin rujeolic“! Ups!

Au existat 13 decese in contextul diagnosticarii cu rujeola, atentie: din cei 13 copii decedati, “sapte erau nevaccinati, iar sase primisera cel putin o doza de vaccin.” Ups!

Cum era cu “protectia”?

De asemenea, de curand am gasit pe Facebook o analiza foarte pertinenta a asa-zisei “epidemii” de pojar din Romania din anii 2016-2017, realizata de Vlad Airinei, pe care o citam in continuare.

“Vedeti oameni buni, aici se opreste silogismul si orice rationament sau discutie pertinenta intre cele doua tabere, atunci cand cei pro-vaccin raman fara argumente.
Nu a existat niciodata o epidemie de rujeola in Romania si, dupa parerea mea, nici nu va exista vreodata.
Cifrele CNSCBT se raporteaza la totalul populatiei din Romania, care conform ultimului recensamant era de aprox 19 milioane de locuitori.
10.000 de cazuri de imbolnaviri din 19 milioane inseamna fix 0.052% (nici macar 0,1%).
0.052% NU E EPIDEMIE. Punct. QED ROR-ul se face la 9 respectiv 12 luni, asa ca ne vom raporta doar la segmentul de populatie 0-1 ani.
Am atasat un print screen mai jos.
Totalul populatiei minore din categoria 0-1 este de aprox 500.000 (potrivit INS +recensamant).
1980 din 500.000 inseamna 0,3%.
37 de decese din 19.000.000 locuitori inseamna fix 0,00019%.
37 de decese din 10.000 de imbolnaviri inseamna aprox 0.3%.

Aveti idee cam cati oameni mor anual in Romania din cauza cancerului pulmonar?
Inmultiti cifra de la rujeola cu 6. Stiti cam cati mor dintre ei? Aprox 60-70%.

Dar pe vaccinisti nu ii intereseaza aceste cifre, ci cei 0,00019% reprezentand decese din cauza rujeolei (dar nici acelea nu sunt de fapt din cauza rujeolei). Atasez si poza.”

“Deci Dambovita si Olt – cate 1 singur caz de imbolnavire in decurs de o saptamana. Anul are 52 de saptamani. 52 de imbolnaviri intr-un an, intr-un singur judet este de fapt un dezastru national, o epidemie pentru care trebuie sa mobilizam toata populatia Romaniei. Logica unora e imbatabila
Wow. Incidenta rujeolei a crescut de la 0,0001% la 0,0003% in 3 ani (iar numarul de decese a crescut de la 2 la 10).
Dar e “epidemie” si de urgenta trebuie toti copiii vaccinati obligatoriu.
Trebuie sa ai o minte foarte ingusta incat sa consideri ca in Africa sub-Sahariana o incidenta a malariei mai mare de 1-3% coroborata cu o rata a mortalitatii cauzata de boala de peste 50% inseamna epidemie, in timp ce in Romania trecerea de la 0.0001% la 0.0003% inseamna tot epidemie. La nivelul de cunostinte al vaccinistilor asa o fi.“

Informati-va din surse independente daca si voua vi se pare ca toata teoria alopata despre pojar este o mare sarlatanie!!

Multa sanatate si intelepciune va dorim!

ProQuad pulbere şi solvent pentru suspensie injectabilă
ProQuad pulbere şi solvent pentru suspensie injectabilă într-o seringă preumplută

Vaccin rujeolic, urlian, rubeolic şi varicelic (cu virusuri vii).

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

După reconstituire, o doză (0,5 ml) conţine:

Virus rujeolic1, tulpină Enders’ Edmonston (viu, atenuat) minim 3,00 log10 CCID50*
Virus urlian1, tulpina Jeryl Lynn™ (Nivel B) (viu, atenuat) minim 4,30 log10 CCID50*
Virus rubeolic2, tulpină Wistar RA 27/3 (viu, atenuat) minim 3,00 log10 CCID50*
Virus varicelic3, tulpină Oka/Merck (viu, atenuat) minim 3,99 log10 PFU**

*doză infectantă a 50% din culturile celulare
**unităţi formatoare de plaje

(1) produs în celule embrionare de pui de găină.
(2) produs în fibroblaşti pulmonari umani diploizi (WI-38).   →   adica CELULE DE  FETUSI AVORTATI
(3) produs în celule diploide umane (MRC-5).   →   adica tot CELULE DE  FETUSI AVORTATI

Vaccinul poate conţine cantităţi infime de albumină umană recombinantă (AUr).
Acest vaccin conţine o cantitate infimă de neomicină. Vezi pct. 4.3.
→   adica ANTIBIOTIC

Excipienţi cu efect cunoscut

Vaccinul conţine sorbitol 16 mg. Vezi pct. 4.4.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Pulbere şi solvent pentru suspensie injectabilă.

Înainte de reconstituire, pulberea are aspectul unui comprimat compact cristalin, alb-gălbui, iar solventul este un lichid limpede şi incolor.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

ProQuad este indicat pentru vaccinarea simultană împotriva rujeolei, parotiditei epidemice, rubeolei şi varicelei la persoane cu vârsta peste 12 luni.

ProQuad poate fi administrat la sugari începând de la vârsta de 9 luni, în condiţii speciale (de exemplu în conformitate cu programele naţionale de vaccinare, epidemii sau în cazul călătoriei într-o zonă cu prevalenţă crescută de rujeolă; vezi pct. 4.2, 4.4 şi 5.1).

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

ProQuad trebuie utilizat în concordanţă cu recomandările oficiale.

Persoane cu vârsta de 12 luni şi peste
Persoanelor cu vârsta începând de la 12 luni trebuie să li se administreze două doze de ProQuad sau o singură doză de ProQuad, urmată de o a doua doză de vaccin varicelic monovalent pentru a asigura protecţie optimă împotriva varicelei (vezi pct. 5.1).Trebuie să treacă cel puţin o lună între prima şi a doua doză din oricare vaccin cu virusuri vii atenuate. Este preferabil ca a doua doză să fie administrată în decursul celor trei luni care urmează primei doze.

Sugari cu vârsta cuprinsă între 9 şi 12 luni
Datele privind imunogenitatea şi siguranţa au arătat că ProQuad poate fi administrat la sugari cu vârsta cuprinsă între 9 şi 12 luni, în condiţii speciale (de exemplu în conformitate cu recomandările oficiale sau când protecţia precoce este considerată necesară). În astfel de cazuri, sugarilor trebuie să li se administreze a doua doză de ProQuad, având în vedere o perioadă de minim 3 luni distanţă, pentru a asigura protecţie optimă împotriva rujeolei şi varicelei (vezi pct. 4.4 şi 5.1).

Sugari cu vârsta sub 9 luni
ProQuad nu este indicat la acest subgrup de copii. Siguranţa şi eficacitatea ProQuad la sugari cu vârsta sub 9 luni nu au fost încă stabilite.

ProQuad poate fi utilizat ca a doua doză la persoanele cărora li s-a administrat anterior un vaccin rujeolic, urlian și rubeolic şi un vaccin varicelic.

Mod de administrare
Vaccinul trebuie injectat intramuscular (i.m.) sau subcutanat (s.c.).

Locurile de injectare recomandate sunt zona antero-laterală a coapsei la copii cu vârsta mai mică şi regiunea deltoidiană la copii cu vârstă mai mare, adolescenţi şi adulţi.

Vaccinul trebuie administrat subcutanat la pacienţi cu trombocitopenie sau cu orice tulburare de coagulare.

Precauţii care trebuie luate înainte de manipularea sau administrarea medicamentului: vezi pct. 6.6.

Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

Vaccinul nu trebuie injectat intravascular în nicio circumstanţă.

4.3 Contraindicaţii
 
Antecedente de hipersensibilitate la oricare vaccin varicelic sau vaccin rujeolic, urlian și rubeolic, la oricare dintre excipienţi sau la neomicină, care poate fi prezentă ca urme reziduale (vezi pct. 2, 4.4 şi 6.1).

Discrazie sanguină, leucemie, limfom de orice tip sau alte neoplasme maligne care afectează sistemul hematopoietic şi limfatic.

Tratament imunosupresor curent (inclusiv doze mari de corticosteroizi) (vezi pct. 4.8). ProQuad nu este contraindicat la persoanele cărora li se administrează corticosteroizi de uz topic sau parenteral în doze mici (de exemplu, pentru profilaxia astmului bronşic sau terapie de substituţie).

Imunodeficienţă umorală sau celulară severă (primară sau dobândită), de exemplu imunodeficienţă combinată severă, hipogamaglobulinemie şi SIDA sau infecţie HIV simptomatică sau un procent de limfocite T CD4+ specific vârstei la copii cu vârsta sub 12 luni: CD4+ <25%; copii cu vârsta între 12 şi 35 luni: CD4+ <20%; copii cu vârsta între 36 şi 59 luni: CD4+ <15% (vezi pct. 4.4 şi 4.8).

La persoanele cu imunitate sever deprimată vaccinate neadecvat cu vaccinul rujeolic, s-au raportat cazuri de encefalită rujeolică, pneumonii şi urmări letale ca o consecinţă directă a diseminării infecţiei cu virusul vaccinului rujeolic.

Antecedente familiale de imunodeficienţă congenitală sau ereditară, exceptând situaţia în care se demonstrează competenţa imună a potenţialului primitor de vaccin.

Tuberculoză activă netratată. Copiii aflaţi în tratament pentru tuberculoză nu au prezentat o agravare a afecţiunii când au fost imunizaţi cu vaccin cu virus rujeolic viu. Nu au fost raportate studii care să prezinte date despre efectul vaccinurilor cu virusul rujeolic la copiii cu tuberculoză netratată.

Vaccinarea trebuie amânată în timpul oricărei boli cu febră > 38,5°C.

Sarcină. De asemenea, trebuie evitată sarcina timp de 1 lună după vaccinare (vezi pct. 4.6).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
 
Tratamentul şi supravegherea medicală adecvate trebuie să fie disponibile întotdeauna în cazul apariţiei rare a unei reacţii anafilactice care urmează administrării vaccinului.

În plus, vaccinul cu virus viu rujeolic şi vaccinul cu virus viu urlian sunt produse în culturi de celule embrionare de pui de găină. Persoanele cu antecedente de reacţii anafilactice, anafilactoide sau alte reacţii imediate (de exemplu urticarie, inflamare la nivelul cavităţii bucale şi a gâtului, dificultăţi de respiraţie, hipotensiune arterială sau şoc) după ingestia de ouă prezintă un risc crescut de a dezvolta reacţii de hipersensibilitate de tip imediat. Raportul risc-beneficiu potenţial trebuie evaluat cu atenţie înainte de a se lua în calcul vaccinarea în astfel de situaţii.

ProQuad trebuie administrat cu prudenţă la subiecţii cu antecedente personale sau familiale de crize convulsive sau antecedente de leziune cerebrală. Medicul trebuie să fie atent la creşterile de temperatură care pot să apară după vaccinare (vezi pct. 4.8).

Sugarii cu vârsta mai mică de 12 luni care sunt vaccinaţi cu un vaccin care conţine virus rujeolic, în timpul epidemiilor de rujeolă sau pentru alte situaţii, pot să nu prezinte răspuns imunologic după administrarea vaccinului din cauza prezenţei anticorpilor circulanţi de origine maternă şi/sau imaturităţii sistemului imun (vezi pct. 4.2 şi 5.1).

Acest vaccin conţine, ca excipient, sorbitol 16 mg. Pacienţii cu probleme ereditare rare de intoleranţă la fructoză nu trebuie să utilizeze acest vaccin.

Persoanele vaccinate trebuie să evite utilizarea de salicilaţi timp de 6 săptămâni după vaccinarea cu ProQuad, deoarece s-a raportat apariţia sindromului Reye după utilizarea de salicilaţi în timpul infecţiei cu varicelă de tip sălbatic.   →   salicilatii sunt derivati (saruri sau esteri) ai acidului salicilic (acidul salicilic se gaseste in medicamentele de genul aspirinei); salicilatii sunt niste hormoni vegetali care se gasesc  in sosuri de rosii, sucuri de fructe,  ceaiuri, vin, condimente,  anumite plante  – cretusca, salcie,  lemn de bumbac,  mesteacan si altele.

Vaccinarea cu ProQuad nu poate asigura protecţia tuturor persoanelor cărora li se administrează vaccinul.

Transmitere
La majoritatea persoanelor susceptibile, în 7 până la 28 zile după vaccinare a apărut excreţia de mici cantităţi de virus rubeolic viu atenuat la nivelul gâtului sau nasului. Nu există dovezi confirmate care să indice faptul că acest virus se transmite persoanelor susceptibile care intră în contact cu indivizii vaccinaţi. Consecutiv, transmiterea prin contact personal strâns, este acceptată din punct de vedere teoretic, dar nu este privită ca un risc semnificativ; cu toate acestea, a fost studiată transmiterea virusului din vaccinul rubeolic, prin laptele matern la sugari, fără nicio evidenţă de boală clinică (vezi pct. 4.6).

Nu s-au raportat cazuri de transmitere a tulpinii atenuate Enders’ Edmonston a virusului rujeolic sau a tulpinii atenuate Jeryl Lynn™ a virusului urlian de la persoanele vaccinate la persoanele susceptibile cu care acestea vin în contact.

Experienţa după punere pe piaţă cu vaccinul varicelic cu virus viu (Oka/Merck) sugerează că
transmiterea virusului din vaccinul varicelic poate surveni rareori între persoanele sănătoase vaccinate (care dezvoltă sau nu dezvoltă o erupţie cutanată tranzitorie de tipul varicelei) şi persoanele susceptibile la varicelă cu care acestea vin în contact, precum şi persoanele cu risc ridicat, susceptibile la varicelă (vezi pct. 4.8).

Persoanele susceptibile la varicelă cu risc ridicat includ:

• persoanele cu imunitatea deprimată (vezi pct. 4.3.),
• femeile gravide fără antecedente pozitive de varicelă (vărsat de vânt) documentate sau cu evidenţe de laborator ale unei infecţii anterioare,
• sugarii nou-născuţi ai căror mame nu au antecedente pozitive documentate de varicelă sau dovezi de laborator ale unei infecţii anterioare.

Persoanele vaccinate trebuie să încerce să evite, oricând este posibil, contactul strâns cu persoanele cu un risc ridicat, susceptibile la varicelă, pe o durată de până la 6 săptămâni după vaccinare. În cazurile în care nu se poate evita contactul cu persoanele susceptibile la varicelă cu risc ridicat, trebuie cântărit riscul potenţial de transmisie a virusului din vaccinul varicelic comparativ cu riscul dobândirii şi transmiterii virusului varicelei de tip sălbatic.

Trombocitopenie
Acest vaccin trebuie administrat subcutanat la persoanele cu trombocitopenie sau cu orice tulburare de coagulare, deoarece la aceste persoane este posibil să apară sângerare ca urmare a administrării intramusculare.

În studiile clinice nu au fost raportate cazuri cu privire la apariţia sau agravarea trombocitopeniei la persoanele vaccinate cu ProQuad. Cazuri de trombocitopenie au fost raportate în experienţa după punerea pe piaţă a medicamentului după prima vaccinare cu ProQuad. În plus, cazuri de trombocitopenie au fost raportate după prima vaccinare sau revaccinare cu vaccin rujeolic, vaccin rujeolic, urlian şi rubeolic şi vaccin varicelic. Experienţa după punerea pe piaţă cu vaccin rujeolic, urlian şi rubeolic cu virusuri vii indică faptul că persoanele cu trombocitopenie curentă pot dezvolta o trombocitopenie mai severă după vaccinare. În plus, persoanele care au prezentat trombocitopenie după prima doză de vaccin rujeolic, urlian şi rubeolic cu virusuri vii pot dezvolta trombocitopenie după doze repetate. Statusul serologic poate fi evaluat pentru a determina dacă sunt sau nu sunt necesare doze suplimentare de vaccin. În aceste cazuri, raportul risc/beneficiu trebuie atent evaluat înainte de a lua în considerare vaccinarea cu ProQuad (vezi pct. 4.8).

Convulsii febrile
Într-un interval de timp de 5 până la 12 zile de la administrarea primei doze de vaccin tetravalent rujeolic, urlian, rubeolic şi varicelic la copii, a fost observat un risc crescut de apariţie a convulsiilor febrile comparativ cu administrarea concomitentă de vaccin rujeolic, urlian, rubeolic şi varicelic (vezi pct. 4.8 şi 5.1).

Altele
Vaccinarea poate fi luată în considerare la pacienţii cu imunodeficienţe selectate, atunci când beneficiile depăşesc riscurile (pacienţi infectați cu HIV asimptomatici, deficite ale subclaselor de IgG, neutropenie congenitală, boală granulomatoasă cronică şi boli de deficit al complementului).

Pacienţii cu imunodeficienţă care nu au contraindicaţie pentru această vaccinare (vezi pct. 4.3) pot să nu răspundă la fel de bine ca şi pacienţii imunocompetenţi; prin urmare, anumiţi pacienţi pot face rujeolă, oreion, rubeolă sau varicelă în caz de contact, în pofida administrării corecte a vaccinului.
Aceşti pacienţi trebuie monitorizaţi cu atenţie pentru depistarea simptomelor de rujeolă, oreion, rubeolă şi varicelă.

Profilaxia după expunere
Nu sunt disponibile date clinice referitoare la administrarea de ProQuad după expunerea la virusul rujeolic, urlian, rubeolic sau varicelic. Cu toate acestea, profilaxia după expunere pentru varicelă şi rujeolă s-a demonstrat cu ajutorul vaccinului varicelic cu virus viu (Oka/Merck) şi respectiv a vaccinurilor cu virus rujeolic, produse de Merck & Co., Inc.

Interferenţa cu testele de laborator: vezi pct. 4.5.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
 
Trebuie să treacă cel puţin 1 lună între administrarea unui vaccin cu virus viu şi administrarea de ProQuad.

Persoanele vaccinate trebuie să evite utilizarea salicilaţilor timp de 6 săptămâni după vaccinarea cu ProQuad (vezi pct. 4.4).

Nu administraţi imunoglobulină (IG) sau imunoglobulină varicelo-zosteriană (IGVZ) simultan cu ProQuad.

Administrarea de imunoglobuline simultan cu ProQuad poate influenţa răspunsul imun aşteptat.
Vaccinarea trebuie amânată cu cel puţin 3 luni după transfuzia de sânge sau plasmă sau după administrarea de imunoglobuline (IG). Cu toate acestea, intervalul de timp adecvat dintre transfuzie sau administrare de IG şi vaccinare va varia în funcţie de tipul transfuziei sau de recomandarea aferentă şi doza de IG (de exemplu, 5 luni pentru administrarea de IGVZ).

Administrarea de produse sanguine care conţin anticorpi împotriva virusului varicelo-zosterian, inclusiv IGVZ sau alte preparate cu imunoglobulină, în decurs de 1 lună după o doză de ProQuad, poate reduce răspunsul imun la vaccin şi prin urmare reducerea eficacităţii protecţiei. De aceea, administrarea oricăruia dintre aceste produse trebuie evitată timp de 1 lună după o doză de ProQuad, numai dacă acest lucru nu este considerat esenţial.

S-a raportat faptul că vaccinurile rujeolice, urliene şi rubeolice, cu virusuri vii atenuate administrate separat, pot produce o deprimare temporară a sensibilităţii tegumentare la tuberculină. De aceea, dacă se va efectua un test cu tuberculină, acesta trebuie administrat fie înainte de vaccinare, fie simultan cu aceasta, fie în cel puţin 4-6 săptămâni după imunizarea cu ProQuad.   →   ATENTIE! Testul IDR (sau Mantoux, test cutanat la tuberculina) poate avea efecte adverse (chiar si soc anafilactic) si poate da multe rezultate fals-pozitive si fals-negative! Mai multe detalii aici: studiu despre testul IDR

Utilizarea concomitentă cu alte vaccinuri:
Studiile clinice au demonstrat că ProQuad poate fi administrat simultan (dar în locuri diferite de injectare) cu Prevenar şi/sau vaccin hepatitic A sau cu vaccinuri monovalente sau combinate care conţin antigene de difterie, tetanos, pertusis acelular, Haemophilus influenzae tip B, virus poliomielitic inactivat sau antigen al hepatitei B. În aceste studii clinice s-a demonstrat că răspunsurile imune nu au fost afectate. Profilurile de siguranţă ale vaccinurilor administrate au fost comparabile (vezi pct. 4.8).

Nu există date suficiente care să susţină administrarea de ProQuad împreună cu oricare alte vaccinuri.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
 
Sarcina
Femeile gravide nu trebuie vaccinate cu ProQuad.

Nu s-au efectuat studii privind efectul ProQuad la femeile gravide. Nu se cunoaşte dacă ProQuad poate afecta fătul atunci când este administrat unei femei gravide sau dacă poate afecta capacitatea de reproducere.

Sarcina trebuie evitată timp de 1 lună după vaccinare. Femeile care intenţionează să rămână gravide trebuie sfătuite să amâne.

Alăptarea
Studiile au demonstrat că femeile care alăptează în perioada post-partum, care sunt vaccinate cu virus rubeolic viu atenuat, pot secreta virusul în laptele matern şi îl pot transmite sugarilor alăptaţi. Dintre sugarii care prezintă dovezi serologice de infecţie rubeolică, niciunul nu a prezentat simptomatologia specifică bolii. Nu există dovezi că virusul vaccinului varicelic este secretat în laptele matern. Nu se cunoaşte dacă virusul vaccinului rujeolic sau urlian este secretat în laptele matern. De aceea, este necesară precauţie în cazul administrării ProQuad unei femei care alăptează.

Fertilitatea
Nu s-au efectuat studii privind efectul ProQuad asupra funcţiei de reproducere la animale. ProQuad nu a fost evaluat pentru a stabili potenţialul de afectare a fertilităţii.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
 
Nu s-au efectuat studii asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Este de aşteptat ca ProQuad să nu influenţeze sau să influenţeze în mică măsură capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse
 
a. Rezumatul profilului de siguranţă

În 5 studii clinice, ProQuad s-a administrat fără vaccinări concomitente la 6038 copii cu vârste cuprinse între 12 şi 23 luni. Copiilor din aceste studii li s-a administrat fie formularea actuală stabilă la rece, fie formularea precedentă a ProQuad. Copiii din aceste studii au fost monitorizaţi timp 6 săptămâni după vaccinare. Profilurile de siguranţă au fost comparabile pentru cele două formulări diferite după o doză unică. Singurele reacţii adverse sistemice asociate vaccinului care au apărut cu o rată semnificativ mai mare la persoanele vaccinate cu formularea precedentă a ProQuad comparativ cu persoanele vaccinate cu vaccinul rujeolic, urlian şi rubeolic fabricat de Merck & Co. Inc. şi vaccinul varicelic viu (Oka/Merck) au fost: febra (≥ 39,4°C, măsurată prin termometrizare rectală sau temperatură anormală) şi erupţia cutanată asemănătoare rujeolei. Atât febra cât şi erupţia cutanată asemănătoare rujeolei au apărut de obicei în decurs de 5-12 zile după vaccinare, au fost de scurtă durată şi s-au rezolvat fără sechele pe termen lung. Durerea/sensibilitatea/ulceraţia la locul de injectare s-au raportat cu o rată statistic mai mică la persoane vaccinate cu ProQuad.  →   adica TESTAREA SIGURANTEI S-A FACUT INTRE 2 TIPURI DE VACCINURI PROQUAD, NU INTRE COPII VACCINATI CU PROQUAD SI COPII NEVACCINATI

Singura reacţie adversă la nivelul locului de injectare asociată vaccinului care a fost mai frecventă printre persoanele vaccinate cu ProQuad decât printre persoanele vaccinate cu vaccinul varicelic viu (Oka/Merck) şi cu vaccinul rujeolic, urlian şi rubeolic, fabricate de Merck & Co. Inc., a fost erupţia cutanată la nivelul locului de injectare.

În 7 studii clinice s-a observat că procentul de cazuri de febră (≥39,4°C măsurată prin termometrizare rectală) a fost cuprins între 10,1% şi 39,4%, în urma administrării de ProQuad în monoterapie. În comparaţie, în urma administrării concomitente cu Prevenar şi/sau vaccin hepatitic A, în 3 studii clinice, procentul cazurilor de febră raportat (≥39,4°C măsurată prin termometrizare rectală) a fost cuprins între 15,2% şi 27,2%.

Într-un studiu clinic în care s-a administrat ProQuad concomitent cu Infarix Hexa, procentul de cazuri de febră (≥38,0°C, măsurată prin termometrizare rectală) a fost de 69,3% după administrarea concomitentă, de 61,1% după administrarea ProQuad în monoterapie şi de 57,3% după administrarea de Infanrix Hexa în monoterapie; procentul de cazuri de febră (≥39,4°C măsurată prin termometrizare rectală) a fost de 22,6% după administrarea concomitentă, de 20,5% după administrarea ProQuad în monoterapie şi de 15,9% după administrarea de Infanrix Hexa în monoterapie.
→   acelasi lucru ca mai sus: TESTAREA SIGURANTEI S-A FACUT INTRE COPII VACCINATI CU PROQUAD SI COPII VACCINATI CU PROQUAD + ALT VACCIN (PREVENAR SAU INFARIX HEXA), NU INTRE COPII VACCINATI  SI COPII NEVACCINATI

Profilul global de siguranţă pentru ProQuad a fost comparabil chiar dacă a fost administrat în monoterapie sau concomitent.

Copii cărora li s-a administrat o a doua doză de ProQuad
În opt studii clinice, frecvenţa totală a reacţiilor adverse după administrarea celei de a doua doze de ProQuad a fost în general similară sau mai mică decât cea observată în cazul administrării primei doze.
În trei dintre aceste studii clinice, frecvenţele de apariţie a edemului şi eritemului la nivelul locului de injectare au fost semnificativ statistic mai mari după administrarea celei de a doua doze decât după prima doză; cu toate acestea, în celelalte cinci studii clinice frecvenţele de apariţie a oricăreia dintre aceste reacţii adverse după administrarea celei de a doua doze au fost similare cu cele după prima doză. Frecvenţa simptomelor de febră în toate cele opt studii clinice a fost mai mică după administrarea celei de a doua doze decât după prima doză.

Copii cărora li s-a administrat ProQuad intramuscular
Profilurile generale de siguranţă pentru căile de administrare i.m. şi s.c. au fost comparabile; cu toate acestea, un număr mai mic de subiecţi a prezentat reacţii adverse la nivelul locului de injectare în grupul cu administrare i.m., după administrarea fiecărei doze (vezi pct. 5.1 pentru o descriere a studiului).

Copii cărora li s-a administrat ProQuad la vârste cuprinse între 4 şi 6 ani după prima imunizare cu vaccinul varicelic viu (Oka/Merck) şi cu vaccinul rujeolic, urlian şi rubeolic, fabricat de Merck & Co., Inc.
Frecvenţa şi tipul reacţiilor adverse observate la grupul de studiu, căruia i s-a administrat ProQuad, au fost în general similare cu cele observate la grupul căruia i s-a administrat vaccinul varicelic viu (Oka/Merck) şi vaccinul rujeolic, urlian şi rubeolic, fabricat de Merck & Co., Inc. (vezi pct. 5.1 pentru o descriere a studiului).

Nu s-au efectuat studii specifice la subiecţii cu vârste de peste 2 ani, cărora nu li se administrase anterior niciun vaccin rujeolic, urlian, rubeolic şi varicelic.

Cele mai frecvente evenimente adverse raportate cu administrarea de ProQuad au fost: reacţii la nivelul locului de injectare incluzând durere/sensibilitate/sensibilitate la atingere, înroşire, tumefiere sau învineţire; febră (≥39,4°C măsurată prin termometrizare rectală); iritabilitate; erupţie cutanată tranzitorie (incluzând erupţie cutanată asemănătoare rujeolei, erupţie cutanată asemănătoare varicelei și erupţie cutanată la nivelul locului de injectare); infecţii ale căilor respiratorii superioare; vărsături şi diaree.

b. Lista sub formă de tabel a reacţiilor adverse

Următoarele reacţii adverse s-au raportat de către investigator ca fiind legate de administrarea vaccinului la subiecţi după o singură doză de ProQuad. Unele reacţii adverse au fost urmărite în cadrul studiilor clinice şi sunt marcate cu simbolul (‡). În plus, au fost raportate alte evenimente adverse în timpul utilizării după punerea pe piaţă a ProQuad şi/sau în cadrul studiilor clinice şi în timpul utilizării după punerea pe piaţă fie a vaccinului rujeolic, urlian şi rubeolic, fabricat de Merck & Co., Inc., fie a componentelor monovalente ale vaccinurilor rujeolice, urliene şi rubeolice, fabricate de Merck & Co., Inc. sau a vaccinului varicelic cu virus viu (Oka/Merck). Frecvența acestor reacții adverse este clasificată ca fiind “frecvenţă necunoscută”.

[Foarte frecvente (≥ 1/10); Frecvente (≥ 1/100, < 1/10); Mai puţin frecvente (≥ 1/1000, < 1/100)]; Rare (≥ 1/10000, < 1/1000), inclusiv cazuri izolate; cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)]

+ Varicela determinată de tulpina din vaccin a fost observată în timpul experienței după punerea pe piaţă a vaccinului varicelic cu virus viu atenuat (Oka/Merck).
* Vezi pct. c

c. Descrierea reacţiilor adverse selectate

Meningită aseptică
Cazuri de meningită au fost raportate după vaccinarea cu vaccin rujeolic, urlian şi rubeolic. Deşi o relaţie cauzală între vaccinul cu alte tulpini de virus urlian şi meningita aseptică nu au fost demonstrate, nu există nicio dovadă care să asocieze vaccinul urlian Jeryl Lynn cu meningita aseptică.

Convulsii febrile
Convulsiile febrile au fost raportate la copii cărora li s-a administrat ProQuad. În concordanţă cu datele din studii clinice cu privire la momentul apariţiei febrei şi erupţiei cutanate asemănătoare rujeolei, un studiu observaţional efectuat după punerea pe piaţă la copii cu vârsta de 12 până la 60 luni a evidenţiat o creştere de aproximativ 2 ori (0,70 per 1000 copii comparativ cu 0,32 per 1000 copii) a riscului de apariţie a convulsiilor febrile într-un interval de timp de 5 până la 12 zile de la administrarea primei doze de ProQuad (N=31298) comparativ cu administrarea concomitentă a vaccinului rujeolic, urlian şi rubeolic fabricat de Merck & Co., Inc. şi a vaccinului varicelic cu virus viu (Oka/Merck) (N=31298). Aceste date sugerează în plus un caz de convulsii febrile per 2600 copii vaccinaţi cu ProQuad comparativ cu administrarea separată a vaccinului rujeolic, urlian şi rubeolic fabricat de Merck & Co., Inc. şi a vaccinului varicelic cu virus viu (Oka/Merck). Aceste date au fost confirmate de un studiu observaţional efectuat după punerea pe piaţă, sponsorizat de Centrul de Prevenire şi Control a Bolii din S.U.A. Într-un interval de timp de 30 zile de la vaccinare, nu s-a observat creşterea riscului de apariţie a convulsiilor febrile (vezi pct. 5.1).

Encefalita şi encefalopatia
La persoanele sever imunocompromise, care sunt vaccinate în mod necorespunzător cu vaccin care conţine componentă rujeolică, s-au raportat cazuri de encefalită rujeolică cu corpi de incluziune, pneumonită şi deces, ca o consecinţă directă a infecţiei diseminate cu virus rujeolic vaccinal (vezi pct. 4.3); de asemenea, s-a raportat infecție diseminată cu virus urlian și rubeolic vaccinal.

PESS
Nu există dovezi conform cărora vaccinul rujeolic poate determina PESS. S-au raportat cazuri de PESS la copii care nu aveau antecedente de infecţie cu virus rujeolic de tip sălbatic dar cărora li s-a administrat vaccinul rujeolic. Este posibil ca unele dintre aceste cazuri să se fi datorat rujeolei neidentificate în primul an de viaţă sau, posibil, vaccinării împotriva rujeolei. Rezultatele unui studiu retrospectiv caz-control, efectuat de Centrele Americane de Control şi Prevenire a Bolii (US Centers for Disease Control and Prevention), sugerează că efectul general al vaccinului rujeolic a fost acela de a proteja împotriva PESS, prevenind apariţia rujeolei cu riscul său inerent de PESS.

Artralgia şi/sau artrita
Artralgia şi/sau artrita (de obicei tranzitorii şi, rareori, cronice) şi polinevrita sunt caracteristice infectării cu virusul rubeolic de tip sălbatic şi variază ca frecvenţă şi gravitate în raport cu vârsta şi sexul, fiind mai grave la femeile adulte şi mai puţin grave la copii sub vârsta pubertăţii. După vaccinarea copiilor, reacţiile la nivelul articulaţiilor sunt, în general, mai puţin frecvente (0-3%) şi de scurtă durată. La femei, incidenţa artritei şi artralgiei este în general mai mare faţă de cea observată la copii (12-20%), iar reacţiile par să fie mai accentuate şi de durată mai lungă. Simptomele pot persista luni sau, în cazuri rare, ani. Incidenţa reacţiilor care apar la adolescente pare a fi intermediară, între cea observată la copii şi cea observată la femeile adulte. Chiar şi la femei mai în vârstă (35-45 ani), aceste reacţii sunt în general bine tolerate şi rareori interferează cu activităţile normale.

Artrita cronică
Artrita cronică a fost asociată cu infecţie cu virus rubeolic de tip sălbatic şi a fost asociată cu
persistenţa virusului şi/sau a antigenului viral izolat din ţesuturile organismului. Cei cărora li s-a administrat vaccinul au prezentat doar rareori simptome articulare cronice.

Cazuri de herpes zoster în cadrul studiilor clinice
Într-un studiu clinic, s-au raportat 2 cazuri de herpes zoster la 2108 subiecţi sănătoşi cu vârste între 12 şi 23 luni, care au fost vaccinaţi cu o doză de ProQuad şi care au fost observaţi timp de 1 an.
Ambele cazuri nu s-au remarcat şi nu au fost raportate sechele.

Datele active de supraveghere provenite de la copiii vaccinaţi cu vaccinul varicelic cu virus viu atenuat (Oka/Merck) şi urmăriţi timp de 14 ani după vaccinare nu au arătat o creştere a frecvenţei herpesului zoster comparativ cu copiii care anterior au avut varicelă cu virus sălbatic în perioada de pre-vaccinare. De fapt, aceste date de supraveghere sugerează că, copiii vaccinaţi împotriva varicelei pot prezenta un risc mai mic de herpes zoster. Oricum, nu se cunoaşte în prezent efectul pe termen lung al vaccinului varicelic asupra incidenţei herpesului zoster. Nu sunt disponibile până în prezent date pe termen lung cu ProQuad (vezi pct. 5.1).

Transmitere
Pe baza cazurilor raportate izolat după punerea pe piaţă a vaccinului varicelic cu virus viu
(Oka/Merck), există posibilitatea ca virusul din vaccinul varicelic să poată fi rareori transmis
persoanelor care vin în contact cu persoanele vaccinate cu ProQuad care dezvoltă sau nu dezvoltă o erupţie asemănătoare varicelei (vezi pct. 4.4).

d. Alte grupe speciale de pacienţi

Persoane cu imunitatea deprimată (vezi pct. 4.3)
După punerea pe piaţă, la persoanele cu imunitatea deprimată au fost raportate cazuri de retinită necrotizantă.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat în Anexa V.

4.9 Supradozaj

Nu s-a raportat nici un caz de supradozaj.

…

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Pulbere
Zahăr
Gelatină hidrolizată
Clorură de sodiu
Sorbitol
Glutamat monosodic
Fosfat de sodiu
Bicarbonat de sodiu
Fosfat de potasiu
Clorură de potasiu
Mediul 199 cu săruri Hanks   →   este o pudra folosita pentru CULTURA CELULELOR;  mai multe detalii gasiti aici: http://www.sigmaaldrich.com/catalog/product/sigma/m0393?lang=en&region=RO

Mediu minim esenţial, Eagle (MEM)   →   este o solutie folosita pentru CULTURA CELULELOR DE MAMIFERE; este una dintre cele mai folosite medii pentru cultura de celuli; dezvoltatorul ei, Harry Eable, a reusit sa cultive  pe aceasta solutie  fibroblasti de mamifere si cateva subtipuri de celule HeLa (celulele HeLa sunt celule de cancer de col uterin, recoltate de la Henrietta Lacks, o femeie ce a decedat in 1951; in 1954 – incepe productia industriala de celule HeLa);  solutia MEM este disponibila in mai multe variante si de obicei conține: aminoacizi, saruri (clorură de calciu, clorură de potasiu, sulfat de magneziu, clorură de sodiu și fosfat monosodic), glucoză, vitamine (acid folic, nicotinamidă, riboflavină, B12), fier și fenol roșu; mai multe detalii despre acest tip de solutie puteti gasi aici: http://www.sigmaaldrich.com/life-science/cell-culture/classical-media-salts/mem-media.html
Neomicină   →   adica ANTIBIOTIC
Roşu de fenol   →   sau Fenolsulfonftaleină, este un reactant pentru analiza
Acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului)
Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului)   →   sau SODA CAUSTICA
Uree

Solvent
Apă pentru preparate injectabile

6.2 Incompatibilităţi

În absenţa studiilor de compatibilitate, acest vaccin nu trebuie amestecat cu alte medicamente.

6.3 Perioada de valabilitate

18 luni
După reconstituire, vaccinul trebuie utilizat imediat. Cu toate acestea, stabilitatea în timpul utilizării a fost demonstrată pentru de 30 minute atunci când este păstrat între 20°C şi 25°C.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra şi transporta la frigider (2°C-8°C).

A nu se congela.

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.

Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentului după reconstituire, vezi pct. 6.3.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

ProQuad cu solvent pentru reconstituire disponibil într-un flacon:

Pulbere într-un flacon (sticlă) cu dop (din cauciuc butilic) şi solvent într-un flacon (sticlă) cu dop (cauciuc clorobutilic), într-un ambalaj cu 1 sau 10 doze.

ProQuad cu solvent pentru reconstituire disponibil într-o seringă preumplută:

Pulbere într-un flacon (sticlă) cu dop (din cauciuc butilic) şi solvent într-o seringă preumplută (sticlă) cu ac ataşat şi dop cu tijă (cauciuc clorobutilic) şi dispozitiv de protecţie pentru ac (cauciuc natural), într-un ambalaj cu 1 sau 10 doze.

Pulbere într-un flacon (sticlă) cu dop (din cauciuc butilic) şi solvent într-o seringă preumplută (sticlă) cu dop cu tijă (cauciuc clorobutilic) şi capac (cauciuc butadien-stirenic), fără ac, într-un ambalaj cu 1, 10 sau 20 doze.

Pulbere într-un flacon (sticlă) cu dop (din cauciuc butilic) şi solvent într-o seringă preumplută (sticlă) cu dop cu tijă (cauciuc clorobutilic) şi capac (cauciuc butadien-stirenic), cu unul sau două ace incluse, într-un ambalaj cu 1, 10 sau 20 doze.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Pentru a reconstitui vaccinul, folosiţi doar solventul furnizat, deoarece nu conţine conservanţi sau alte substanţe antivirale, care ar putea inactiva vaccinul. După ce este reconstituit, ProQuad este un lichid limpede, galben pal spre roz deschis.

Este important să folosiţi seringă şi ac sterile pentru fiecare pacient, pentru a evita transmiterea agenţilor infecţioşi de la o persoană la alta.

ProQuad nu trebuie amestecat în aceeaşi seringă cu alte vaccinuri.

Instrucţiuni de reconstituire

ProQuad cu solvent pentru reconstituire disponibil într-un flacon:

Se extrage întregul conținut al flaconului cu solvent într-o seringă. Se injectează întregul conţinut al seringii în flaconul care conţine pulberea. Se agită uşor pentru a se dizolva complet. Se extrage întregul conţinut al vaccinului reconstituit din flacon în aceeaşi seringă şi se injectează întregul volum.

Înainte de administrare, vaccinul reconstituit trebuie inspectat vizual pentru identificarea oricărei particule străine și/sau modificări de aspect. În eventualitatea constatării oricăreia dintre aceste situaţii, vaccinul va fi aruncat.

ProQuad cu solvent pentru reconstituire disponibil într-o seringă preumplută:

Se injectează întregul conţinut al seringii cu solvent în flaconul care conţine pulberea. Se agită uşor pentru a se dizolva complet. Se extrage întregul conţinut al vaccinului reconstituit din flacon în aceeaşi seringă şi se injectează întregul volum.

Înainte de administrare, vaccinul reconstituit trebuie inspectat vizual pentru identificarea oricărei particule străine și/sau modificări de aspect. În eventualitatea constatării oricăreia dintre aceste situaţii, vaccinul va fi aruncat.

Se recomandă ca vaccinul să se administreze imediat după reconstituire pentru a minimiza pierderea potenţei sale. Eliminaţi vaccinul reconstituit dacă nu este utilizat în decurs de 30 minute.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

Prospectul INTEGRAL are 53 de pagini!

Sursa: aici-link

Vă oferim mai jos capitolele despre diverse boli, împreună cu anotaţiile noastre.

DIFTERIA

OREIONUL

RUJEOLA şi RUBEOLA

SCARLATINA

TUBERCULOZA

VARICELA

VARIOLA

Bonus:

BOALA SERULUI

DIVERSE SERURI

SERUL ANTIDIFTERIC

Sperăm că aceste surse medicale istorice vă vor ajuta să luaţi decizii informate!

Traducere din cartea “G. B. Renaudet, “Les plantes sauvages, dangereuses ou outiles” (Ed. Ernest Flammarion, Paris); Sursa: AICI

“Iata cateva remedii naturiste pentru toate mamicile ingrijorate de epidemia de rujeola. Si pentru aceasta, vom apela la o planta ce creste pe meleagurile noastre – modestul brusture. Actiunea sa binefacatoare se dovedeste utila, mai ales cand locuiti departe de oras si de un medic bun. Cand un copil este atins de rujeola (ramanand in camera sa si la pat) se fierb 25 g de radacina de brusture in 1/2 litru de apa, timp de 5 minute. Se lasa sa se raceasca, se strecoara si se administreaza micutului pacient cate o lingurita din acest decoct, la fiecare 5 minute. In trei ore, eruptia este completa! Nu ne mai ramane decat sa-l retinem pe copil 3 zile in camera lui, ferindu-l de curentii de aer. Contra durerilor, o cataplasma calda, din frunze de brusture fierte in lapte, atenueaza imediat suferinta. Se poate ca micul pacient sa nu aiba pofta de mancare, in schimb, trebuie sa avem grija sa bea multe ceaiuri, lichide in general, dar nu sucuri acidulate. Copilul cu rujeola (pojar) are o stare generala de rau, si pe interiorul obrajilor ii apar niste puncte mici, albicioase. Cand eruptia este terminata, febra scade si copilul isi regaseste vioiciunea.

Cum nu exista boli, ci doar bolnavi, trebuie sa stim ca fiecare copil face boala in felul sau particular. De aceea, e bine sa cunoastem si cateva remedii homeopatice, si va garantez ca dupa ce parintii vor descoperi avantajele homeopatiei, nu se vor mai desparti de ea, pe viata.

Iata cateva remedii: Aconitum (in faza de debut a pojarului, cand copilul e agitat, ori daca pojarul apare brusc), Apis (pentru pojar, cand copilul are ochii rosii, inflamati si stare de agitatie, sau cand are febra, dar refuza sa fie acoperit, si e molesit, dar nu poate sa doarma), Belladonna (pentru pojar, in faza de debut, cand copilul are febra foarte mare si e foarte congestionat la fata, dar nu simte sete), Bryonia (remediu ce se administreaza cand eruptia de pojar debuteaza lent, copilul este foarte insetat si miscarea ii provoaca dureri, asa ca prefera sa stea nemiscat), Euphrasia (se administreaza cand ochii lacrimeaza si ustura si pentru sensibilitate la lumina), Pulsatilla (pentru un copil cu pojar care e plangacios si cere atentie permanenta, are febra usoara si tuseste, dar se simte mai bine daca in camera e racoare), Rhus Toxicodendron (cand copilul este foarte agitat si se simte mai bine intr-o camera incalzita).”

Din acest material putem vedea cum se tratau pe vremuri copiii si nu mai murea nimeni prin spitale!

* * * * *

De asemenea, am gasit multe sfaturi de bun simt pe mai multe site-uri, pe care le punem aici “for future reference”:

• Odihna la pat
• Vitamina A bioasimilabila, in doze mari
  
• Intuneric in camera; camera bine aerisita (fara sa fie frig)
• Febra nu trebuie “tratata” cu medicamente chimice. Abia cand starea generala a copilului este proasta si febra devine chinuitoare, se recomanda remedii homeopate sau impachetari hipotermizante blande la picioare (cand acestea sunt si ele fierbinti); de asemenea, extracte din plante (menta, salcie alba) pentru scaderea febrei in mod natural. 
  
• Fara dus si fara baie generala in perioada eruptiva, pentru a nu reprima eruptia
• Incepand cu ziua a treia, se poate folosi pt. spalare o solutie salina calduta, care va stimula eruptia. Se dizolva 1 lingurita de sare si 1/4 l apa, iar dupa aceea copilul sa fie sters bine. Eruptia in sine nu are nevoie de niciun tratament, ea este semnul ca simptomele se apropie deja de sfarsit.
• Multe lichide, de ex. (pe langa apa, evident) sucuri naturale proaspete diluate, ceai de tei sau de soc, sirop de catina pt. vitamina C!
• Apetitul este scazut, deci nu fortati copilul sa manance.
• Impotriva mancarimilor, se tamponeaza zonele respective cu o infuzie de flori de soc.
• Dupa ce dispare febra si eruptia scade in intensitate, copilul sa ramana inca 1-2 zile la pat, pentru a evita eventualele complicatii.
• Comprese pentru ochi cu ceai Euphrasia
• Inhalatiile cu solutie salina ajuta la tusea uscata, inhalatiile cu cimbru ajuta la tusea productiva.
• Extractul de iedera ajuta la tusea dureroasa.
• Remediul homeopat Drosera C30 ajuta foarte bine la tusea iritanta.
• Comprese cu ceapa la dureri de urechi
• Ceai de salvie sau galbenele pentru gargara

Daca v-ati informat din surse independente pe tema bolilor copilariei, veti constata ca o sa va dispara frica si in schimb o sa va creasca increderea in capacitatea de autovindecare a organismului. Dealtfel, cu cat va veti informa mai temeinic, cu atat veti realiza ca toate complicatiile care apar la pojar apar din cauza “tratamentului” alopat si pentru ca boala nu este lasata sa-si incheie ciclul natural, prevazut biologic.

Daca mai aveti nevoie de argumente stiintifice ca sa va invingeti frica de pojar, care in realitate -pentru orice copil sanatos- este o boala inofensiva a copilariei, puteti citi de asemenea si ce spune experta in imunologie Tetyana Obukhanych despre “minunatul pojar”.

Dr. Viera Scheibner explica de asemenea in detaliu despre pericolele interventiilor medicamentoase.

Pericolele interventiilor medicale in gestionarea bolii
Este ingrijorator faptul ca -la fel ca in trecut- medicii din ziua de azi continua implacabil sa suprime febra si sa administreze antibiotice pe banda rulanta, ignorand chiar dovezile stiintifice din medicina alopata care sustin ca suprimarea febrei si administrarea concomitenta a antibioticelor (sau a altor medicamente) stimuleaza mai degraba cresterea si viabilitatea generala a microbilor precum si capacitatea lor de a dezvolta rezistenta la astfel de medicamente (Mackowiak PA. 1981. Direct effects of hyperthermia on pathogenic microorganisms: teleologic implications with regard to fever. Rev Infect Dis; 3(3)). Cand procesul de inflamatie generala nu este gestionat corect, poate aparea si mult temuta encefalita, evident din cauza medicamentelor.

Last but not least, daca vreti sa preveniti pojarul: aveti grija de echilibrul sufletesc al copiilor vostri si de dinamica din familie, caci nu exista copil bolnav intr-o familie sanatoasa!

Dr. Johann Loibner: “Va rog sa cititi cu atentie (si sa nu cadeti de pe scaune!) urmatorul pasaj dintr-un manual pentru medici din anul 1971 referitor la virusul pojarului (manualul se cheama Boale ale copilariei, autori: Lust, Pfaundler und Husler, editura Urban si Schwarzenberg, München, Berlin, Viena, 1971; Krankheiten des Kindesalters, Lust, Pfaundler und Husler, Urban und Schwarzenberg Verlag, München, Berlin, Wien, 1971):

“Virusul zboara

Virusul pojarului zboara din camera in camera,
se cunosc deja anumite directii;
el zboara in camera de vizavi si in camera de vizavi-stanga sau vizavi-dreapta,
in camera de deasupra, dar niciodata in camera alaturata.”

Epidemiile de pojar in populatia vaccinata:
1985 – Texas: 99% din bolnavi fusesera vaccinati
Sursa: New England Journal of Medicine

In plus, dupa ce ca pojarul nici macar nu era o boala considerata mortala cand s-a introdus vaccinul, rata mortalitatii la pojar scazuse deja cu 98% inainte de introducerea vaccinului
(Alderson, Michael – International Mortality Statistics; Washington, DC: Facts on File, 1981, pp. 182-183).

Alte statistici relevante:

Impfeinführung = introducerea vaccinarii
Sursa: Oficiul Federal de Statistica German

Wow.

Parca eram inoculati sa credem ca “vaccinurile salveaza milioane de vieti”.
Cine mai tine minte epidemia de pojar din San Diego din 2008?
Unul din articolele mele favorite din acea perioada spunea “Unii copii s-au molipsit de pojar inainte de a ajunge la varsta la care sa poata fi vaccinati.”
Hei, dar nu va temeti, articolul se incheia cu “Din fericire, toate cazurile de pojar s-au desfasurat fara complicatii, asa cum se intampla de obicei cu pojarul.”
Ho-ho-ho, deci daca al meu copil face pojar, n-o sa fie probleme?
De ce sa-mi fie atunci frica de o epidemie de pojar?

Hmmm… Deci sa-i injectez copilului meu 9 vaccinuri (3 doze a cate 3 intr-unul!) pentru o boala care nu este mortala, pe care copilul e mai predispus s-o faca daca e vaccinat, vaccin care nu ofera imunitate permanenta nici macar in dogma alopata si are riscuri mari de efecte adverse precum convulsii, encefalita, tulburari sangvine, tulburari senzoriale, suprimarea sistemului imunitar, boli intestinale, tulburari neurologice si multe alte reactii alergice.

Vaccinul antirujeolic si bolile intestinale:
colita ulceroasa si boala Crohn
la nevaccinati (cu albastru) si la vaccinati (cu argintiu)

* * * * *

1) Circula zilele astea pe net un articol cum ca parintii care nu-si vaccineaza copiii ar trebui sa fie dati in judecata. Haha! Un articol unilateral si dincolo de orice limita a ridicolului. Nici nu am putut sa trec de prima fraza.

PRIMA FRAZA A ARTICOLULUI:
“Si daca o mama decide sa nu-si vaccineze fetita impotriva pojarului, bazandu-se pe zvonuri cum ca vaccinurile cauzeaza autism, iar fetita ei se imbolnaveste de pojar la 4 ani si transmite boala la gradinita unui copil de 1 an care este prea mic pentru vaccin? Si daca acel copil moare?”
RASPUNSUL MEU:
Dar daca o mama decide sa-si vaccineze fetita impotriva pojarului, bazandu-se pe zvonuri ca vaccinurile sunt sigure si eficiente, iar fetita ei se imbolnaveste de pojar (fiindca se stie ca vaccinatii se imbolnavesc pe capete) si daca fetita ei vaccinata raspandeste boala (fiindca se stie si in versiunea alopata ca proaspat vaccinatii pot raspandi substantele injectate prin vaccinare)? Deci – inca o data precizez – CDC-ul admite ca “transmiterea pojarului a fost documentata printre persoanele vaccinate. In unele epidemii mari… peste 95% din cazuri erau la persoane vaccinate”. Si daca un copil vaccinat transmite ceea ce i-a fost injectat lui insusi la un copil de un an de la gradinita? Si daca acel copil moare?
2) Si acum, tineti-va bine, ultima “epidemie” in Texas. Valeu!!! 16 oameni s-au imbolnavit de pojar. Jumatate sunt adulti. 5 dintre ei erau vaccinati. Simptomele includ febra, tuse, muci si dureri in gat. E musai sa intram in panica. Si sa-i acuzam pe nevaccinati. Desi 98% din SUA este vaccinata, turma tot nu e imuna, dom’le! Singura solutie tre’ sa fie sa mergem toti sa ne vaccinam. Din nou. Si din nou. Si din nou. Chiar si adultii care au avut pojar in copilarie. Si voi trebuie sa va vaccinati. Toti. Toata lumea tre’ sa se vaccineze. Dar mai intai aveti grija sa va cacati pe voi de frica!” [traducere adaptata – n.t.]

Epidemii peste epidemii de pojar

OK, noi stim ca imunitatea turmei este un mit, dar sa ne prefacem ca ar fi ceva real. Unii chiar estimeaza ca doar 2% din populatie refuza vaccinurile. Acum pe bune, chiar incercam sa punem “epidemiile” in carca celor care refuza vaccinarea? Cine crede asa ceva?

 “Este ridicol sa crezi ca un copil vaccinat nu mai este purtator de bacteriile sau virusurile impotriva carora a fost vaccinat. Nu poti sa argumentezi pentru vaccinuri si impotriva copiilor nevaccinati in acelasi timp. Nu poti sa vaccinezi cu convingerea ca astfel iti protejezi copilul si in acelasi timp sa te temi ca copilul tau nu e protejat deoarece copiii nevaccinati ar fi purtatori de cine stie ce organisme secrete pe care nu le mai are nimeni in organism. Nu are niciun sens.” – dr. Palevsky, medic pediatru.

Hei, ce fel de “cercetare stiintifica” se vrea asta?

     Sa ajungem si la datele disponibile despre pojar in Romania. In aprilie, in cadrul Saptamanii Europene a Vaccinarii, s-au facut la televizor afirmatii mincinoase de-a dreptul iresponsabile, de genul “500 de copii mor, in fiecare an, si totul pleaca de la un banal pojar”.

     Ziarul irlandez Independent raspandeste si el panica, dar macar are bunul simt sa mentioneze in articolul sau din ianuarie 2013 ca nu a existat niciun deces legat de pojar in ultimul an, ci doar 10 cazuri de complicatii cu encefalita, conform Centrului European pentru Preventia si Controlul Bolilor (European Centre for Disease Prevention and Control). Iar complicatiile apar DOAR cand pojarul este “tratat” alopat, cu antitermice si antibiotice!! Nu uitati asta!

Deci, intrebare pentru postul ProTV care a servit cu tupeu in 2013 minciuna la emisiunea lor de stiri: unde sunt cei 500 de morti de pojar anual in Romania si ce-ati facut cu ei? Aveti poze si certificate de deces?

Un articol cu multe surse medicale despre inutilitatea si riscurile vaccinului ROR gasiti  AICI.

Diagnosticul de pojar – ghici, ciuperca, ce-i?

Tot despre epidemii, iata si ce scria cu cativa ani in urma prietenul quibono:

Supra-diagnosticarea rujeolei este unul dintre procedeele des folosite de diferite organizaţii gen OMS, UNICEF, Ministere ale Sănătăţii, concerne farma, pentru a băga frica în oameni şi a-i convinge să se vaccineze. Iata un caz concret din 2006:
Cazuri confirmate de rujeolă (deci afecţiune contra căreia se face vaccinarea ROR-MMR) în Anglia şi Ţara Galilor, Octombrie-Decembrie 2006:
Rujeola: cazuri notificate: 474, testate: 589, cazuri confirmate: 8!!!

Asta înseamnă o supra-diagnosticare (sau diagnostic pus greşit, dacă vreţi) de 7.400% (-589/8 = de 74 de ori sau 7.400%).
Sursa:CDR Weekly, Volume 15 Number 12 Published: 24 March 2005
Totalul cazurilor confirmate de rujeolă şi lichid oral IgM test anticorpi în cazurile notificate către ONS, pentru săptămânile 40-52/2005
Notificate: 408; Testate: 343; Cazuri confirmate: 22
Rata de supra-diagnostic: -408/22 = 1.850% sau de 18,5 ori
Sursa:CDR Weekly, Volume 16 Number 12 Published on: 23 March 2006
Asta înseamnă că, dacă cineva are intenţia de a crea panică, şi de a provoca o nouă „pandemie“ (că tot se poartă în ultimii ani moda asta), prezintă publicului larg doar cazurile notificate, semnalate sau presupuse, fără a mai prezenta şi confirmarea laboratoarelor. Şi iată că deodată avem 589 de cazuri, în loc de 8. Cam aşa a fost informat şi publicul român în iarna lui 2009 asupra cazurilor de gripă porcină, cu 122 de decedaţi dintre care (dacă!!) erau doar 7 cazuri confirmate prin analizele de laborator.
Doar una dintre multele metode de măsluire şi mistificare. Cetăţeanul obişnuit, neavizat, se îngrozeşte, intră în panică şi dă fuga la doctor să primească vaccin cu… cercel.

      De asemenea, conform unui articol aparut in Marea Britanie in revista PULSE, pojarul este diagnosticat gresit in 97% din cazuri. Dupa analiza a 12.000 de probe de la asa-zisi bolnavi de pojar, s-a constatat  ca acei copii cu “exantem rujeolic” avusesera de fapt alte boli (Medicii diagnosticheaza gresit pojarul in 97% din cazuri; GPS misdiagnose measles in 97% of cases, PULSE, 18.01.1997).

Temuta encefalita (si PESS)

     S-a dovedit deja ca aparitia unei encefalite (inflamatia creierului) – indiferent ca e prezent un virus salbatic sau un virus vaccinal – este legata de tulburarea procesului de mielinizare prin stimularea productiei de anticorpi impotriva proteinei de baza a mielinei, un element esential in procesul de mielinizare (Singh VJ et al., Brain, Behaviour and Immunity, Vol. 7, 97-1203, 1993). Astfel, exista diverse mecanisme prin care un vaccin pt. pojar – si mai ales combinatia ROR – poate produce un numar mare de autoanticorpi f. periculosi! Virusurile pojarului (ma rog, fragmentele de DNA despre care se pretinde ca ar fi virus rujeolic) contin o proteina asemanatoare cu cea prezenta in tecile de mielina, astfel incat anticorpii stimulati de vaccin pot avea reactii incrucisate extrem de periculoase (Conferinta Dr. Singh V., 16.08.1997, Allegro School, Cedar Knolls, New Jersey).In plus, dupa cum explica pediatrul american dr. Lawrence Palevsky (in interviu cam la minutul 29), in 1963 a fost implementat vaccinul impotriva pojarului sub pretextul mincinos ca ar preveni “cazurile masive de encefalita (PESS) care ar fi aparut de la reaprinderea lenta ulterioara a infectiei cu virusul pojarului”. Ei bine, dr. Palevsky a analizat documentele de la CDC despre statistica acestei forme de encefalita, doar ca sa afle ca incidenta cazurilor “masive” era de0,061%!! Ei, dar nu-i nimic, ca acum avem inflamatii ale creierului (encefalite!) mult mai grave in statistica actuala a copiilor bolnavi de autism, care este de aproape 2%! Dr. Palevsky spune ca nu stie daca e vreo legatura directa intre vaccinuri si autism, DAR este dovedit statistic ca avem acum mult mai multe cazuri de encefalite decat inainte de introducerea vaccinarii pt. pojar!! Deci UNDE este succesul reducerii incidentelor de encefalite cand numarul de copii autisti creste si creste si creste??Cat despre PESS (panencefalita sclerozanta subacuta), e in continuare uimitor cum pretind vaccinologii astia ca au “izolat” virusul salbatic, cand NU EXISTA un test calibrat/standardizat pentru analiza virusurilor (salbatice) de pojar. Sau ei se uita la virusuri sub microscopul electronic (ala care lucreaza in vid)? Aia nu se cheama izolare, fiindca virusurile oricum nu ar aparea decat in celule vii, ele neavand un metabolism propriu. Este stiinta lor, pe care nici ei n-o respecta! Aceste asa-zise virusuri gasite la persoanele bolnave de pojar nu sunt cauza, ci efectul bolii, sunt pur si simplu particule proteice create de corp in procesul bolii, responsabile cu transportul celular.      Daca vreti sa cititi mai multe despre ce anume fac aceste particule in celule, gugaliti cine a luat in 2013 premiul Nobel pentru medicina Ar ramane teoria ca PESS este de fapt un efect intarziat al vaccinurilor, fiind stiut ca encefalitele si socurile anafilactice se afla pe prospectele tuturor vaccinurilor.

Partea glumeata este ca iata, vaccinologii STIU cu siguranta ca se poate stabili o cauzalitate intre o encefalita si o asa-zisa “infectie” cu virusul pojarului care au loc la distanta de ZECE ANI una de alta, DAAAR cand un copil se imbolnaveste sau moare la cateva ore dupa un vaccin, ei STIU la fel de sigur ca nu exista nicio cauzalitate. Serios?

Va mai oferim spre lectura un articol interesant despre diagnosticarea gresita a pojarului si malpraxisul din spitale.

Imunitatea de turma

Din nou, dam cuvantul mamicii bine informate care scrie pe blogul familiei Gianelloni:

Ce ni se spune

Care este adevarul?

      “Imunitatea turmei” este inexistenta de multe decenii si nu au reaparut nici un fel de epidemii. Imunitatea turmei indusa de vaccinuri este o minciuna gogonata folosita pentru a speria oamenii si a-i determina sa se vaccineze.” Sa nu uitam ca aici mai este si o strategie extraordinar de perversa, pentru a invrajbi parintii intre ei!! Astfel, dupa o spalare temeinica de creieri, cei care si-au vaccinat copiii (si care tot stau cu frica-n san de toate bolile posibile!) ii ataca permanent pe cei care refuza vaccinarea si masina de propaganda are mai putin de lucru

Oare vaccinul pertussis ii impiedica pe copiii vaccinati sa transmita si altora bacteria bordetella pertussis? NU.
Oare bacteria bordetella pertussis dispare din societate daca rata vaccinarii este mare? NU. Ratele vaccinarii nu au niciun impact asupra existentei bacteriei bordetella pertussis sau asupra faptului ca noi continuam s-o inspiram si ea continue sa existe. Prezenta bacteriei bordetella pertussis si expunerea oamenilor la aceasta nu sunt absolut deloc afectate de statutul de vaccinare sau de rata vaccinarilor.
Oare copiii nevaccinati, datorita faptului ca sunt nevaccinati, sunt singurii purtatori ai bacteriei bordetella pertussis, despre care se crede ca nu ar mai fi prezenta la copiii vaccinati? NU.
Oare copiii nevaccinati transmit bacteria bordetella pertussis altor copii pentru simplul fapt ca sunt nevaccinati? NU. Aerul este aer. Aerul este respirat de toata lumea. Cu totii inspiram tot ce se afla in aer. Atat copiii vaccinati cat si cei nevaccinati sunt la fel de expusi la inspirarea aerului care contine bacteria bordetella pertussis.

“Convingerea mea este ca pojarul este cap de lista la bolile copilariei
care sunt rezultatul unei toxemii cauzate in principal de amidon si zahar industrial”
~~ Dr. Henry Bieler (medic endocrinolog) – Alimentele, miracolul vindecarii ~~

Pentru posibilele cauze ale pojarului (care evident NU sunt de natura virala), va recomandam cu mult drag sa cititi cartea dr. Henry Bieler!!

Citat de la pag. 73, unde e vorba de bolile copiilor:

Tratamentul medical al bolilor copilariei recurge in principal la antipiretice si stimulante. Aspirina este tipul clasic de remediu antipiretic. Ea este o realizare sintetica a chimistilor germani, care au stiut sa conserve, in acest produs derivat al acidului fenic, toate calitatile fenolului, eliminandu-I in acelasi timp gravele inconveneinte. Aspirina are ca efect insensibilizarea extremitatilor nervilor, deci suprimarea senzatiei de durere. Oboseala, durerile de cap se atenueaza, febra este stopata. Numai ca acest produs pe baza de fenol impiedica actiunea ficatului, deteriorandu-i celulele. De fapt intrebuintarea aspirinei este o tentativa de a elimina un rau introducand un alt rau.
[…]
La copii febra incepe in ficat. La un copil sanatos si robust, toxinele sunt adesea complet arse in ficat.      Copilul nu simte nici durere, nici indispozitie. Dar daca ficatul este incapabil sa exideze complet otravurile, atunci – sub actiunea glandelor endocrine – acestea sunt dirijate catre o alta cale de iesire la nivelul mucoaselor. Asta se face in general prin caile respiratorii, si se traduce prin gripa, sinuzita, faringita, angina si chiar pneumonie, care este o forma complicata de bronsita. Prin acest procedeu, toata puterea ficatului ramane disponibila pt. neutralizarea deseurilor toxice ale bolii.
Ficatul este mult prea solicitat pt. a se mai putea ocupa si de digestia hranei. Acest organ poate fi scutit de o mare parte din presiunea exercitata asupra lui daca nu mancam nimic. Atunci cand focul arde, natura nu are nevoie de hrana. Este motivul pt. care animalele si multi copii refuza sa se alimenteze pe timpul bolii. Postul nu numai ca face sa scada temperatura, diminueaza presiunea si usureaza eliminarea; el favorizeaza actiunea ficatului si evita serioase complicatii, cum ar fi otitele, mastoiditele si meningitele.
Intestinul poate fi purificat de toxinele sale in 24 de ore, sangele in trei zile, ficatul in cinci zile, cu conditia ca niciun aliment sa nu fie absorbit.
Rezulta astfel ca febra, temuta pentru ca nu este cunoscuta, este de fapt un effort al naturii pentru a ajuta vindecarea. Ea nu face niciodata rau, nu are niciodata consecinte suparatoare si n-ar trebui niciodata suprimata cu ajutorul medicamentelor sau hranita cu alimente. De nenumarate ori am vazut un caz de gripa evoluand in pneumonie pt. ca o bunica nelinistita a insistat sa dea copilului “ceva intaritor”, o supa de gaina sau fiertura de arpacas, sub forma lichida bineinteles sau pe baza de faina si proteina – exact ce nu trebuie ficatului in astfel de circumstante.
Celalalt tip de tratament al bolilor infantile este de tip stimulant – “biciuirea” chimica pentru a activa glandele tiroida si suprarenale. In zilele noastre, sulfamidele si antibioticele sunt stimulentele cele mai des folosite. A stimula un corp epuizat, cu ajutorul medicamentelor, este tot atat de lipsit de sens ca a biciui un cal obosit pt. a-l face sa munceasca. […]
Nu exista miracol, medicament magic in medicina. Natura isi face treaba in stilul ei lent si metodic, asa cum cresc plantele. Eforturile umane pt. a grabi cadenta se termina adesea cu un dezastru.

Ei bine, si noi ne-am pus aceasta intrebare, iar de curand am gasit si o sursa oficiala, direct de la CDC, despre “Izolarea si identificarea virusului pojarului in culturile celulare“.

Preparation of measles vaccine
at the Tirana Institute of Hygiene and Epidemiology WHO
photo by D. Henrioud

Am descoperit aceasta sursa prin intermediul publicatiilor unei jurnaliste de exceptie, Janine Roberts. Am cumparat cartea ei: Frica de invizibil (Fear of the Invisible), pe care o recomandam calduros tuturor celor care gandesc si care doresc sa se informeze din surse independente si oneste.

In aceasta publicatie oficiala, CDC-ul descrie in amanunt procesul de “izolare” a “virusului” pentru ca acesta sa poata fi folosit in productia unui vaccin.

Citat: “este de preferat izolarea virusului deoarece aceasta este cea mai sigura dovada directa pentru infectia cu virusul pojarului“.

Haideti sa vedem in ce consta aceasta “dovada” si cat de sigura este.

Pentru inceput, se obtine de la un pacient diagnosticat cu pojar o mostra de urina sau lichid din gura sau din nas.

Urmatorul pas: se sacrifica o maimuta marmoset, se extrag niste celule care sunt denaturate si imbolnavite (poate prin iradiere) si apoi se mai adauga si materialul genetic asociat cu boala Epstein-Barr! O asemenea linie celulara extrem de bolnava se cheama “substrat permisiv”.

Retineti: “Celulele B95-8 se achizitioneaza de la American Type Culture Collection (# CRL 1612)” – cu alte cuvinte, nimeni nu mai “izoleaza” nimic independent, toti cercetatorii lucreaza cu linii celulare care le sunt furnizate din alte parti.

Asta era in 2002. Intre timp la anumite laboratoare (dar nu la toate!!) au trecut de la linia celulara B95a la o alta linie celulara numita Vero/hSLAM (linie celulara din rinichii maimutei verzi africane), dupa ce anuntasera ca linia B95a era infectata cu “virusul Epstein-Barr” si -atentie!- principalul lor avertisment se referea la faptul ca “laborantii erau in pericol” (!!). Desigur, pentru bebelusii injectati ulterior cu material genetic contaminat nu se mai considera ca exista niciun pericol!

Peste aceasta linie celulara deja bolnava (mentinuta in viata doar cu ser fetal bovin, extras pe viu din inima viteilor nenascuti), laborantul cu manusi si ochelari de protectie adauga o enzima toxica numita tripsina (denaturarea prin tripsinizare, tripsina avand rol de degradare a proteinelor). CDC-ul ne anunta ca trebuie sa ne asteptam ca in 30-60 de secunde unele celule sa se “disocieze” si sa cada de pe suprafata recipientului, ca si cum ar fi fost otravite. Evident, din moment ce ele chiar au fost otravite. Acum se adauga ceva nutrienti (glucoza etc.) si se lasa 2-3 zile pentru ca restul de celule sa se refaca oarecum.

Acum, peste aceasta linie celulara tratata in acest mod se adauga mostra de material genetic de la pacientul bolnav (ati retinut: urina sau lichid din gura sau din nas). Dupa vreo ora, se inspecteaza celulele din cultura sub microscop, pentru a vedea daca celulele sunt deformate sau inca mai plutesc libere precum pluteau inainte de intoxicare… pardon, tripsinizare. Daca celulele sunt deformate, CDC-ul sustine ca aceasta este dovada ca “virusul” pojarului este prezent si imbolnaveste celulele (!!!??), in ciuda faptului ca tocmai se adaugase o substanta toxica si celulele erau deja bolnave si infectate dinainte…

De ce aceasta boala ar fi cauzata de un virus? Adica celulele sunt otravite in eprubeta, contaminate masiv … si apoi sesustine ca acele celule trebuie sa fie bolnave de pojar cauzat de un virus? Unde e logica? CDC-ul insa nu are niciun dubiu. Instructiunile sunt: daca 50% din celule sunt acum vatamate, “razuiti celulele in cultura” si apoi “stocati-le la -70°C pe post de stoc de virus rujeolic izolat” (!?!?!?). Este deja clar ca toata aceasta mixtura contine multe particule si toxine din celulele bolnave si imbolnavite care au fost folosite pentru linia celulara – dar oficial se sustine ca avem de-a face cu un “izolat de virus rujeolic” care poate fi folosit pentru productia de vaccinuri!De fapt, nimeni nu examineaza acele culturi celulare pentru simptome de pojar, nimeni nu se uita sa vada daca exista acolo vreun virus, caci oricum acel virus nu a fost niciodata izolat! Iar in final, lichidul filtrat dintr-o cultura a acestui “izolat” este folosit pentru productia de vaccinuri!

Urmatorul pas: se mai adauga la acea cultura 2 tipuri de antibiotice, penicilina si streptomicina (!!!), si se mai lasa o zi. Dupa aceea celulele sunt inspectate din nou – iar daca acum apar si mici gauri in celule, din nou se presupune ca “virusul” a fost raufacatorul!! In treacat, se mentioneaza totusi ca “unele gauri pot aparea fara sa fie cauzate de pojar.”

Daca nu se observa o astfel de vatamare, se repeta procesul. Daca nici atunci celulele nu sunt vatamate semnificativ, cultura se arunca. Dar daca 50% sau mai mult din celule sunt acum bolnave, denaturate si deformate din greu, cultura este pusa repejor la congelator pe post de “stoc de virus rujeolic izolat pentru vaccinuri“!!

Totul se face fara a detecta vreun “virus”!

Iata deci procesul recomandat de CDC in productia de vaccinuri antirujeolice. Nu se mentioneaza vreo linie celulara de control, nu se izoleaza dupa criterii stiintifice presupusul “virus” si nu exista nici vreo microfotografie a acestui “virus”! Celulele sunt pur si simplu otravite, contaminate, apoi se da vina pe un virus rujeolic invizibil, desi simptomele de care sufera acele celule sunt complet diferite de pojar.

In final, exact suspensia din aceste linii celulare otravite (impreuna cu adjuvantii de rigoare, deci si mai multe neurotoxine) este injectata bebelusilor prin vaccinul ROR! In versiunea MMR produsa de Merck, compozitia vaccinului este descrisa asa:

“M-M-R® II (vaccin viu impotriva pojarului, oreionului si rubeolei) este un vaccin cu virus viu pentru vaccinarea impotriva rubeolei, oreionului si rujeolei (pojarului).M-M-R II este o solutie sterila liofilizata continand (1) ATTENUVAX® (vaccin cu virus rujeolic viu), o linie mai atenuata a virusului rujeolic derivat din tulpina Edmonston a lui Enders si cultivata pe fibroblaste de embrion de gaina; (2) MUMPSVAX® (vaccin cu virus urlian viu), tulpina Jeryl Lynn™ (B level) a virusului urlian cultivata pe fibroblaste de embrion de gaina; si (3) MERUVAX® II (vaccin cu virus rubeolic viu), tulpina Wistar RA 27/3 cultivata in fibroblaste pulmonare diploide umane (WI-38) [celule fetale de la fetusi avortati – n.m]. Celulele sunt cultivate in Medium 199 (o solutie salina tamponata, cu vitamine si aminoacizi plus ser fetal bovin), totul contine SPGA (sucroza, fosfat, glutamat si albumina umana recombinanta) ca stabilizator si antibioticul neomicina.“

* * * * *

Ca fapt divers, iata ce putem citi despre prepararea vaccinului antirujeolic si intr-un manual universitar romanesc de “Imunologie si imunochimie” (autor Grigore Mihaescu, referenti stiintifici: dr. Tatiana Vassu, prof. dr. Toma Nicolae):

“Vaccinurile virale inactivate au cateva dezavantaje. Uneori, tratamentul cu un agent chimic anuleaza imunogenitatea unor proteine virale, astfel incat raspunsul imun fata de virusul inactivat nu este protector. De exemplu, inactivarea cu formol a virusului rujeolic anuleaza imunogenitatea proteinei de fuziune (F), iar vaccinul isi pierde proprietatea protectoare.“

Iata deci afirmatii valoroase, din surse universitare. Cu alte cuvinte, se stie deja si oficial si se preda la facultate ca vaccinul nu are nicio “proprietate protectoare”.

Dragi parinti, intrucat doar voi sunteti responsabili pentru sanatatea copiilor vostri, va recomandam sa cititi cu atentie nu numai prospectele vaccinurilor, dar si modul cum se prepara vaccinurile, inainte de a decide daca va injectati bebelusii cu asemenea substante!