In Germania, Institutul Robert Koch este autoritatea suprema pentru “boli infectioase”, epidemiologie, statistici de sanatate si, evident, vaccinare.
Grupul de medici AGI Impformation ne explica, utilizand surse oficiale, cum incearca Institutul Robert Koch sa dea explicatii si recomandari contradictorii si lipsite de orice logica.
Vom demonstra acest lucru folosind exemplul pojarului – un exemplu perfect daca ne gandim la actuala isterie propagandistica in intreaga Europa.
1. Institutul Robert Koch despre diagnosticarea pojarului
“Un rezultat negativ al testului de ARN nu inseamna automat ca putem exclude cu certitudine imbolnavirea.” (??!!)
“In cazul unui rezultat pozitiv, poate urma genotipizarea virusului de pojar pentru examinarea moleculara si urmarirea lantului infectarilor.” (??!!)
“Cultivarea virusului presupune costuri notabile si se justifica doar in cazuri exceptionale, nefiind adecvata pentru diagnosticarea de rutina.” (??!!)
“Rezultatele negative nu constituie dovada unui diagnostic negativ, caci INSTABILITATEA virusului pojarului poate duce la un rezultat fals-negativ.” (??!!)
Ce de dileme… Ce sa insemne toate astea?
- Poate fi pojar in ciuda unui test negativ de ARN de pojar. (??!!)
- Cate cazuri REALE de pojar exista cu adevarat???
- Rezultatele negative nu sunt deci dovada unui diagnostic negativ. Si CUM se ajunge atunci la diagnostic?? Mai ales la simptome atipice sau la forma “mitigata” (atenuata).
Mai departe, tot Institutul Robert Koch:
“Forma mitigata (atenuata) de pojar este observata la oamenii la care replicarea virala este slabita sau perturbata si la care exista o viremie redusa datorita existentei anticorpilor materni sau substituiti (nou-nascuti sau persoanele tratate cu substitutie de anticorpi) sau la persoanele care nu si-au format o imunitate vaccinala completa [dar care au fost vaccinati!]. La aceste persoane, exantemul nu se dezvolta complet, astfel incat un diagnostic clinic este ingreunat,DAR trebuie pornit de la premisa ca aceste persoane sunt contagioase” (??!!)
Am citit oare bine acolo? Persoanele vaccinate care fac o forma “mitigata” a pojarului sunt potential contagioase!Iata, in conformitate cu teoria alopata vaccinatii pot foarte bine sa transmita boala!In acest context este interesant ce sustine Societatea Austriaca pentru Chimioterapie Antimicrobiana:
Pojar atipic
“Infectie postvaccinala cu simptomatologie grava.” (??!!)
Pojar la adulti
“Risc mare de complicatii bacteriene precum pneumonie, otita si sinuzita. Probleme respiratorii frecvente la gravide si imunocompromisi, in 40% din cazuri nu apare exantemul.” (??!!)
Ce concluzii tragem de aici?
- Un rezultat negativ al testului de ARN de pojar la un adult, precum si lipsa exantemului, sunt deci din nou factori care NU elimina posibilitatea de a pune diagnostic de pojar!!!
- Cate cazuri REALE de pojar exista atunci cu adevarat?
- O simptomatica de gripa, mai ales la un adult, poate fi diagnosticata foarte simplu ca “pojar”.
- Astfel se umfla convenabil statisticile de pojar.
2. Cazurile de pojar – Trucurile statistice
Haideti sa vedem si trucurile statistice!
Din nou de pe site-ul Institutului Robert Koch:
“Cazurile de pojar trebuiesc raportate Sanepidului sau DSP-urilor. Conform § 6 Art. 1 Nr. 1 lit h din Legea Protectiei fata de Bolile Infectioase, se raporteaza atat suspiciunea, cat si imbolnavirea sau decesul asociate cu pojarul, iar conform § 7 Art. 1 directorii DSP-urilor sunt obligati sa raporteze dovada directa sau indirecta a unei infectii acute cu virusul pojarului.” (??!!)
Sa analizam definitiile pojarului conform Institutului Robert Koch, sa vedeti ce de surprize!
Cititi si judecati, ca sa intelegeti cum se falsifica statisticile epidemiologice – de la raportare pana la interpretarea rezultatelor.
Diagnosticul clinic al pojarului
Iata cum se diagnosticheaza la consultatie pojarul:
- 1. eruptie maculopapulara
- 2. febra
- 3. cel putin unul din urmatoarele criterii:
- tuse
- catar (nas care curge)
- conjunctivita (ochii rosii)
In concluzie, febra si eruptia trebuie sa fie prezente intotdeauna, iar in plus cel putin un criteriu din alte trei, dar nu toate deodata. De asemenea, au disparut petele Koplik despre care se sustinea ca ar fi tipice pentru pojar!!
Diagnosticul de laborator al pojarului
Exista 5 metode de diagnosticare si la cel putin una din aceste metode trebuie sa iasa un rezultat pozitiv: testul ELISA [analiza indirecta, prin stabilirea unor anticorpi nespecifici] cu “material” din nas sau gat, din tesutului conjunctivelor, din urina sau sange.
Si acum vine SPECTACOLUL!
Cand este raportat un caz de pojar la Institutul Robert Koch si cand intra in statistici?
1. La diagnostic clinic, fara analiza de laborator si fara confirmare epidemiologica.
Exemplu: un copil are febra, exantem si, de pilda, o usoara conjunctivita. In cercul apropiat nu exista niciun alt caz cu aceste simptome.
2. La diagnostic clinic, fara analiza de laborator, dar cu confirmare epidemiologica (o alta persoana cu care se presupune ca bolnavul a avut contact).
Exemplu: un copil are febra, exantem si, de pilda, conjunctivita. In gradinita frecventata de acel copil, alt copil are aceleasi simptome. Nota bene: fara vreo analiza de laborator.
3. La diagnostic clinic SI analiza de laborator cu rezultat pozitiv de anticorpi [si stim cam cat valoreaza analizele de anticorpi – n.m.]
Exemplu: un copil are febra, exantem si, de exemplu, tuse, precum si un rezultat pozitiv la analiza anticorpilor.
3. Sa recapitulam
Confirmat clinic = doar simptome.
Confirmat clinic si laborator = simptome plus rezultat analize.
Confirmat clinic si epidemiologic = simptome plus contact anterior cu un caz de pojar confirmat cu laborator.
Confirmat laborator cu diagnostic clinic neconfirmat = simptome incomplete si confirmare de laborator.
Confirmat laborator cu status clinic necunoscut = nu exista informatii despre simptome, dar exista confirmare de laborator.
ATENTIE! Pentru definitiile de referinta, DOAR primele 3 sunt relevante!
4. Cazurile care NU intra in statisticile de “boli infectioase”
1. Un rezultat pozitiv pentru anticorpii IgG si IgM, dar care nu corespunde cu diagnosticul clinic (asa-zisele “infectii asimptomatice” = definitii inventate)
Exemple:
- un copil are rezultat de laborator pozitiv si, de exemplu, febra sau exantem – conform Institutului Robert Koch, diagnosticul clinic este incomplet;
- un copil are rezultat de laborator pozitiv si, de exemplu, febra si tuse – conform Institutului Robert Koch, diagnosticul clinic este incomplet;
- un adult are rezultat de laborator pozitiv si, de exemplu, tuse si conjunctivita – conform Institutului Robert Koch, diagnosticul clinic este incomplet;
Avem aici nenumarate variante!
Ce zice Institutul Robert Koch? Reluam de la inceputul articolului, cu completari:
“Forma mitigata (atenuata) de pojar este observata la oamenii la care replicarea virala este slabita sau perturbata si la care exista o viremie redusa datorita existentei anticorpilor materni sau substituiti (nou-nascuti sau persoanele tratate cu substitutie de anticorpi) sau la persoanele care nu si-au format o imunitate vaccinala completa. La aceste persoane, exantemul nu se dezvolta complet, astfel incat un diagnostic clinic este ingreunat; cu toate acestea, trebuie pornit de la premiza ca aceste persoane sunt contagioase. La imunocompromisi sau la tulburari imune celulare, infectia rujeolica decurge in exterior slab – exantemul rujeolic nu apare sau apare doar atipic […]”
Ei bine, nici aceste cazuri nu ajung in statistici, mai ales cand este vorba despre vaccinati!
Societatea Austriaca pentru Chimioterapie Antimicrobiana:
Pojar la adulti
“Risc mare de complicatii bacteriene precum pneumonie, otita si sinuzita. Probleme respiratorii frecvente la gravide si imunocompromisi, in 40% din cazuri nu apare exantemul.” (??!!)
Ca atare, nici aceste cazuri FARA exantem nu apar in statistici, mai ales cand este vorba despre vaccinati!
2. “Infectie” stabilita in laborator, cu diagnostic clinic necunoscut (“anticorpi” gasiti la intamplare, la o analiza)
Exemplu: un copil AVUSESE pojar, dar nu fusese dus la doctor. Dupa o perioada, cand a ajuns la analize, a fost stabilit un rezultat POZITIV la anticorpi, dar lipsea complet diagnosticul clinic.
Sa analizam si “pojarul vaccinal“.
Conform Institutului Robert Koch, “circa 5-15% din persoanele vaccinate dezvolta mai ales dupa administrarea primei doze de vaccin asa-numitul “pojar vaccinal“, cu febra moderata, un exantem superficial si simptome respiratorii, cel mai frecvent in a doua saptamana dupa vaccinare. Aici este vorba de o simptomatica blanda, autolimitativa, care nu este contagioasa“.
Ei, dar cat de frecvent la cazurile de pojar se diagnosticheaza “pojar vaccinal”? Mai ales cand exista o legatura temporala. Cand, la 1-2 saptamani dupa vaccin, un copil face febra si exantem si capata tuse, oare care va fi diagnosticul medical?
Mai degraba se jongleaza cu diagnosticele, dupa cum urmeaza:
5. Diagnostice la copil vaccinat
- Rujeoletă
- Pojărel
- Eczemă post-virală
- Erupţie virală
- Exantem benign
- Eczemă rujeoliformă
- Exantem viral
- Fenomen cataral
- Exantem morbilliform
- Eritem infecţios
- Fruste morbiloide
- Catar naso-bronşic
De asemenea, pojarul vaccinal nu este nici el preluat in statisticile de “boli infectioase”.
In final, CATE cazuri de pojar exista cu adevarat? Nimeni nu stie 
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
6. Institutul Robert Koch despre verificarea titrului de anticorpi
“Controlul titrului de anticorpi dupa prima doza de ROR este posibil, insa dupa recomandarile STIKO nu are sens, deoarece nu se pot exclude rezultate fals pozitive pentru toate componentele care sunt testate.” (!!!???)
Ce sa insemne asta?? Simplu: ca un rezultat fals pozitiv poate aparea la fel si dupa a doua doza de ROR, caz in care acel rezultat ar fi interpretat ca “succes” al celei de-a doua vaccinari. De ce nu se masoara titrul imediat dupa prima doza? Se doreste evitarea unor rezultate-surpriza, de exemplu un titru considerat suficient, care sa nu mai faca necesara administrarea celei de-a doua doze? Conform teoriei alopate, un titru de anticorpi suficient este echivalat cu “imunitate”. Dar -dupa cum am vazut mai sus- avem cazuri de pojar si la teste de ARN rujeolic negative! Cat de sigure sunt atunci aceste rezultate? Exista rezultate de laborator fals pozitive cand nu exista simptome si avem de asemenea rezultate negative in ciuda simptomelor.
7. Institutul Robert Koch despre doza “unica” de ROR
“Independent de varsta la care se vaccineaza (insa minimum 9 luni) si de regiunea geografica, eficienta unei doze de vaccin rujeolic atinge in medie 91%.” (???!!)
Intrebari?? Pai de unde vine cifra de 91% daca masurarea titrului de anticorpi nu are sens?? In fond, nu pot fi excluse rezultatele fals pozitive, nu-i asa?
Institutul Robert Koch despre vaccinul rujeolic la adulti: “Vaccinul impotriva pojarului se recomanda tuturor adultilor nascuti dupa 1970 si care nu au fost vaccinati in copilarie sau au primit o singura doza de vaccin sau al caror statut vaccinal este nesigur.”
Intrebari?? Cum ramane cu cei nascuti INAINTE de 1970? Se presupune ca au avut toti pojar?
Pediatrul german dr. Steffen Rabe citeaza un buletin de informare al Institutului Robert Koch: “Au fost raportate cazuri de pojar si la pacienti care primisera ambele doze de vaccin, in 2012 aceste cazuri au fost de 3% (5 din 158) (RKI 2013).” Si mai departe: “Foarte rar poate aparea in urma vaccinarii cu vaccinul ROR si pojarul clasic, iar asta nu numai imediat dupa vaccinare, a fost chiar documentat clar un caz de pojar declansat de vaccin, cu simptome clasice, la mai mult de 5 saptamani dupa administrarea vaccinului (Murti 2013).” – WOW!Pe pagina germana http://www.chemie.de/lexikon/MMR-Impfstoff.html, ni se explica in detaliu ce se intampla cu vaccinul ROR in doua doze:
“La a doua doza de vaccin ROR nu este vorba de un rapel, ci de o revaccinare (o a doua incercare) pentru eventualele esecuri ale primovaccinarii.” (whaaat??!!??!!??)
Ca atare, vor sa vaccineze TOATA populatia pentru a “prinde” un minim procent de “esecuri ale primovaccinarii.” Caragiale ar lesina deja de ras, daca aceasta tragedie nu ar fi de plans!
8. Epidemiile din Romania
Sa vedem si un pic de istorie a epidemiilor de pojar din Romania, cum ar fi epidemia din 1997. Datele sunt de la CDC!
In Romania se vaccineaza antirujeolic din 1979, iar din 1981 incepuse vaccinarea cu vaccinuri produse de Institutul Cantacuzino. Ciudat: “tulpina Schwarz, mai puternica decat 1000 de doze infectioase de culturi tisulare obisnuite” (“Schwarz strain, greater than 1000 median tissue culture infectious doses“) — foarte interesanta aceasta “tulpina” aparent foarte deosebita, utilizata exclusiv pentru Romania!!
Ei bine, in 1997 “per total 58% din persoanele cu pojar primisera deja cel putin o doza de vaccin rujeolic“! Ups!
Au existat 13 decese in contextul diagnosticarii cu rujeola, atentie: din cei 13 copii decedati, “sapte erau nevaccinati, iar sase primisera cel putin o doza de vaccin.” Ups!
Cum era cu “protectia”?
De asemenea, de curand am gasit pe Facebook o analiza foarte pertinenta a asa-zisei “epidemii” de pojar din Romania din anii 2016-2017, realizata de Vlad Airinei, pe care o citam in continuare.
“Vedeti oameni buni, aici se opreste silogismul si orice rationament sau discutie pertinenta intre cele doua tabere, atunci cand cei pro-vaccin raman fara argumente.
Nu a existat niciodata o epidemie de rujeola in Romania si, dupa parerea mea, nici nu va exista vreodata.
Cifrele CNSCBT se raporteaza la totalul populatiei din Romania, care conform ultimului recensamant era de aprox 19 milioane de locuitori.
10.000 de cazuri de imbolnaviri din 19 milioane inseamna fix 0.052% (nici macar 0,1%).
0.052% NU E EPIDEMIE. Punct. QED ROR-ul se face la 9 respectiv 12 luni, asa ca ne vom raporta doar la segmentul de populatie 0-1 ani.
Am atasat un print screen mai jos.
Totalul populatiei minore din categoria 0-1 este de aprox 500.000 (potrivit INS +recensamant).
1980 din 500.000 inseamna 0,3%.
37 de decese din 19.000.000 locuitori inseamna fix 0,00019%.
37 de decese din 10.000 de imbolnaviri inseamna aprox 0.3%.
Aveti idee cam cati oameni mor anual in Romania din cauza cancerului pulmonar?
Inmultiti cifra de la rujeola cu 6. Stiti cam cati mor dintre ei? Aprox 60-70%.
Dar pe vaccinisti nu ii intereseaza aceste cifre, ci cei 0,00019% reprezentand decese din cauza rujeolei (dar nici acelea nu sunt de fapt din cauza rujeolei). Atasez si poza.”
“Deci Dambovita si Olt – cate 1 singur caz de imbolnavire in decurs de o saptamana. Anul are 52 de saptamani. 52 de imbolnaviri intr-un an, intr-un singur judet este de fapt un dezastru national, o epidemie pentru care trebuie sa mobilizam toata populatia Romaniei. Logica unora e imbatabila
Wow. Incidenta rujeolei a crescut de la 0,0001% la 0,0003% in 3 ani (iar numarul de decese a crescut de la 2 la 10).
Dar e “epidemie” si de urgenta trebuie toti copiii vaccinati obligatoriu.
Trebuie sa ai o minte foarte ingusta incat sa consideri ca in Africa sub-Sahariana o incidenta a malariei mai mare de 1-3% coroborata cu o rata a mortalitatii cauzata de boala de peste 50% inseamna epidemie, in timp ce in Romania trecerea de la 0.0001% la 0.0003% inseamna tot epidemie. La nivelul de cunostinte al vaccinistilor asa o fi.“
Informati-va din surse independente daca si voua vi se pare ca toata teoria alopata despre pojar este o mare sarlatanie!!
Multa sanatate si intelepciune va dorim!