Ingrediente si reactii adverse ProQuad – vaccin rujeola, oreion, rubeola, varicela

EXTRAS din prospectul gasit pe site-ul Agentiei Europene a Medicamentelor http://www.ema.europa.eu.

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

ProQuad pulbere şi solvent pentru suspensie injectabilă
ProQuad pulbere şi solvent pentru suspensie injectabilă într-o seringă preumplută

Vaccin rujeolic, urlian, rubeolic şi varicelic (cu virusuri vii).

MMR vaccine

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

După reconstituire, o doză (0,5 ml) conţine:

Virus rujeolic1, tulpină Enders’ Edmonston (viu, atenuat) minim 3,00 log10 CCID50*
Virus urlian1, tulpina Jeryl Lynn™ (Nivel B) (viu, atenuat) minim 4,30 log10 CCID50*
Virus rubeolic2, tulpină Wistar RA 27/3 (viu, atenuat) minim 3,00 log10 CCID50*
Virus varicelic3, tulpină Oka/Merck (viu, atenuat) minim 3,99 log10 PFU**

*doză infectantă a 50% din culturile celulare
**unităţi formatoare de plaje

(1) produs în celule embrionare de pui de găină.
(2) produs în fibroblaşti pulmonari umani diploizi (WI-38).   →   adica CELULE DE  FETUSI AVORTATI
(3) produs în celule diploide umane (MRC-5).   →   adica tot CELULE DE  FETUSI AVORTATI

Vaccinul poate conţine cantităţi infime de albumină umană recombinantă (AUr).
Acest vaccin conţine o cantitate infimă de neomicină. Vezi pct. 4.3.
→   adica ANTIBIOTIC

Excipienţi cu efect cunoscut

Vaccinul conţine sorbitol 16 mg. Vezi pct. 4.4.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Pulbere şi solvent pentru suspensie injectabilă.

Înainte de reconstituire, pulberea are aspectul unui comprimat compact cristalin, alb-gălbui, iar solventul este un lichid limpede şi incolor.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

ProQuad este indicat pentru vaccinarea simultană împotriva rujeolei, parotiditei epidemice, rubeolei şi varicelei la persoane cu vârsta peste 12 luni.

ProQuad poate fi administrat la sugari începând de la vârsta de 9 luni, în condiţii speciale (de exemplu în conformitate cu programele naţionale de vaccinare, epidemii sau în cazul călătoriei într-o zonă cu prevalenţă crescută de rujeolă; vezi pct. 4.2, 4.4 şi 5.1).

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

ProQuad trebuie utilizat în concordanţă cu recomandările oficiale.

Persoane cu vârsta de 12 luni şi peste
Persoanelor cu vârsta începând de la 12 luni trebuie să li se administreze două doze de ProQuad sau o singură doză de ProQuad, urmată de o a doua doză de vaccin varicelic monovalent pentru a asigura protecţie optimă împotriva varicelei (vezi pct. 5.1).Trebuie să treacă cel puţin o lună între prima şi a doua doză din oricare vaccin cu virusuri vii atenuate. Este preferabil ca a doua doză să fie administrată în decursul celor trei luni care urmează primei doze.

Sugari cu vârsta cuprinsă între 9 şi 12 luni
Datele privind imunogenitatea şi siguranţa au arătat că ProQuad poate fi administrat la sugari cu vârsta cuprinsă între 9 şi 12 luni, în condiţii speciale (de exemplu în conformitate cu recomandările oficiale sau când protecţia precoce este considerată necesară). În astfel de cazuri, sugarilor trebuie să li se administreze a doua doză de ProQuad, având în vedere o perioadă de minim 3 luni distanţă, pentru a asigura protecţie optimă împotriva rujeolei şi varicelei (vezi pct. 4.4 şi 5.1).

Sugari cu vârsta sub 9 luni
ProQuad nu este indicat la acest subgrup de copii. Siguranţa şi eficacitatea ProQuad la sugari cu vârsta sub 9 luni nu au fost încă stabilite.

ProQuad poate fi utilizat ca a doua doză la persoanele cărora li s-a administrat anterior un vaccin rujeolic, urlian și rubeolic şi un vaccin varicelic.

Mod de administrare
Vaccinul trebuie injectat intramuscular (i.m.) sau subcutanat (s.c.).

Locurile de injectare recomandate sunt zona antero-laterală a coapsei la copii cu vârsta mai mică şi regiunea deltoidiană la copii cu vârstă mai mare, adolescenţi şi adulţi.

Vaccinul trebuie administrat subcutanat la pacienţi cu trombocitopenie sau cu orice tulburare de coagulare.

Precauţii care trebuie luate înainte de manipularea sau administrarea medicamentului: vezi pct. 6.6.

Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

Vaccinul nu trebuie injectat intravascular în nicio circumstanţă.

4.3 Contraindicaţii
 
Antecedente de hipersensibilitate la oricare vaccin varicelic sau vaccin rujeolic, urlian și rubeolic, la oricare dintre excipienţi sau la neomicină, care poate fi prezentă ca urme reziduale (vezi pct. 2, 4.4 şi 6.1).

Discrazie sanguină, leucemie, limfom de orice tip sau alte neoplasme maligne care afectează sistemul hematopoietic şi limfatic.

Tratament imunosupresor curent (inclusiv doze mari de corticosteroizi) (vezi pct. 4.8). ProQuad nu este contraindicat la persoanele cărora li se administrează corticosteroizi de uz topic sau parenteral în doze mici (de exemplu, pentru profilaxia astmului bronşic sau terapie de substituţie).

Imunodeficienţă umorală sau celulară severă (primară sau dobândită), de exemplu imunodeficienţă combinată severă, hipogamaglobulinemie şi SIDA sau infecţie HIV simptomatică sau un procent de limfocite T CD4+ specific vârstei la copii cu vârsta sub 12 luni: CD4+ <25%; copii cu vârsta între 12 şi 35 luni: CD4+ <20%; copii cu vârsta între 36 şi 59 luni: CD4+ <15% (vezi pct. 4.4 şi 4.8).

La persoanele cu imunitate sever deprimată vaccinate neadecvat cu vaccinul rujeolic, s-au raportat cazuri de encefalită rujeolică, pneumonii şi urmări letale ca o consecinţă directă a diseminării infecţiei cu virusul vaccinului rujeolic.

Antecedente familiale de imunodeficienţă congenitală sau ereditară, exceptând situaţia în care se demonstrează competenţa imună a potenţialului primitor de vaccin.

Tuberculoză activă netratată. Copiii aflaţi în tratament pentru tuberculoză nu au prezentat o agravare a afecţiunii când au fost imunizaţi cu vaccin cu virus rujeolic viu. Nu au fost raportate studii care să prezinte date despre efectul vaccinurilor cu virusul rujeolic la copiii cu tuberculoză netratată.

Vaccinarea trebuie amânată în timpul oricărei boli cu febră > 38,5°C.

Sarcină. De asemenea, trebuie evitată sarcina timp de 1 lună după vaccinare (vezi pct. 4.6).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
 
Tratamentul şi supravegherea medicală adecvate trebuie să fie disponibile întotdeauna în cazul apariţiei rare a unei reacţii anafilactice care urmează administrării vaccinului.

În plus, vaccinul cu virus viu rujeolic şi vaccinul cu virus viu urlian sunt produse în culturi de celule embrionare de pui de găină. Persoanele cu antecedente de reacţii anafilactice, anafilactoide sau alte reacţii imediate (de exemplu urticarie, inflamare la nivelul cavităţii bucale şi a gâtului, dificultăţi de respiraţie, hipotensiune arterială sau şoc) după ingestia de ouă prezintă un risc crescut de a dezvolta reacţii de hipersensibilitate de tip imediat. Raportul risc-beneficiu potenţial trebuie evaluat cu atenţie înainte de a se lua în calcul vaccinarea în astfel de situaţii.

ProQuad trebuie administrat cu prudenţă la subiecţii cu antecedente personale sau familiale de crize convulsive sau antecedente de leziune cerebrală. Medicul trebuie să fie atent la creşterile de temperatură care pot să apară după vaccinare (vezi pct. 4.8).

Sugarii cu vârsta mai mică de 12 luni care sunt vaccinaţi cu un vaccin care conţine virus rujeolic, în timpul epidemiilor de rujeolă sau pentru alte situaţii, pot să nu prezinte răspuns imunologic după administrarea vaccinului din cauza prezenţei anticorpilor circulanţi de origine maternă şi/sau imaturităţii sistemului imun (vezi pct. 4.2 şi 5.1).

Acest vaccin conţine, ca excipient, sorbitol 16 mg. Pacienţii cu probleme ereditare rare de intoleranţă la fructoză nu trebuie să utilizeze acest vaccin.

Persoanele vaccinate trebuie să evite utilizarea de salicilaţi timp de 6 săptămâni după vaccinarea cu ProQuad, deoarece s-a raportat apariţia sindromului Reye după utilizarea de salicilaţi în timpul infecţiei cu varicelă de tip sălbatic.   →   salicilatii sunt derivati (saruri sau esteri) ai acidului salicilic (acidul salicilic se gaseste in medicamentele de genul aspirinei); salicilatii sunt niste hormoni vegetali care se gasesc  in sosuri de rosii, sucuri de fructe,  ceaiuri, vin, condimente,  anumite plante  – cretusca, salcie,  lemn de bumbac,  mesteacan si altele.

Vaccinarea cu ProQuad nu poate asigura protecţia tuturor persoanelor cărora li se administrează vaccinul.

Transmitere
La majoritatea persoanelor susceptibile, în 7 până la 28 zile după vaccinare a apărut excreţia de mici cantităţi de virus rubeolic viu atenuat la nivelul gâtului sau nasului. Nu există dovezi confirmate care să indice faptul că acest virus se transmite persoanelor susceptibile care intră în contact cu indivizii vaccinaţi. Consecutiv, transmiterea prin contact personal strâns, este acceptată din punct de vedere teoretic, dar nu este privită ca un risc semnificativ; cu toate acestea, a fost studiată transmiterea virusului din vaccinul rubeolic, prin laptele matern la sugari, fără nicio evidenţă de boală clinică (vezi pct. 4.6).

Nu s-au raportat cazuri de transmitere a tulpinii atenuate Enders’ Edmonston a virusului rujeolic sau a tulpinii atenuate Jeryl Lynn™ a virusului urlian de la persoanele vaccinate la persoanele susceptibile cu care acestea vin în contact.

Experienţa după punere pe piaţă cu vaccinul varicelic cu virus viu (Oka/Merck) sugerează că
transmiterea virusului din vaccinul varicelic poate surveni rareori între persoanele sănătoase vaccinate (care dezvoltă sau nu dezvoltă o erupţie cutanată tranzitorie de tipul varicelei) şi persoanele susceptibile la varicelă cu care acestea vin în contact, precum şi persoanele cu risc ridicat, susceptibile la varicelă (vezi pct. 4.8).

Persoanele susceptibile la varicelă cu risc ridicat includ:

  • persoanele cu imunitatea deprimată (vezi pct. 4.3.),
  • femeile gravide fără antecedente pozitive de varicelă (vărsat de vânt) documentate sau cu evidenţe de laborator ale unei infecţii anterioare,
  • sugarii nou-născuţi ai căror mame nu au antecedente pozitive documentate de varicelă sau dovezi de laborator ale unei infecţii anterioare.

Persoanele vaccinate trebuie să încerce să evite, oricând este posibil, contactul strâns cu persoanele cu un risc ridicat, susceptibile la varicelă, pe o durată de până la 6 săptămâni după vaccinare. În cazurile în care nu se poate evita contactul cu persoanele susceptibile la varicelă cu risc ridicat, trebuie cântărit riscul potenţial de transmisie a virusului din vaccinul varicelic comparativ cu riscul dobândirii şi transmiterii virusului varicelei de tip sălbatic.

Trombocitopenie
Acest vaccin trebuie administrat subcutanat la persoanele cu trombocitopenie sau cu orice tulburare de coagulare, deoarece la aceste persoane este posibil să apară sângerare ca urmare a administrării intramusculare.

În studiile clinice nu au fost raportate cazuri cu privire la apariţia sau agravarea trombocitopeniei la persoanele vaccinate cu ProQuad. Cazuri de trombocitopenie au fost raportate în experienţa după punerea pe piaţă a medicamentului după prima vaccinare cu ProQuad. În plus, cazuri de trombocitopenie au fost raportate după prima vaccinare sau revaccinare cu vaccin rujeolic, vaccin rujeolic, urlian şi rubeolic şi vaccin varicelic. Experienţa după punerea pe piaţă cu vaccin rujeolic, urlian şi rubeolic cu virusuri vii indică faptul că persoanele cu trombocitopenie curentă pot dezvolta o trombocitopenie mai severă după vaccinare. În plus, persoanele care au prezentat trombocitopenie după prima doză de vaccin rujeolic, urlian şi rubeolic cu virusuri vii pot dezvolta trombocitopenie după doze repetate. Statusul serologic poate fi evaluat pentru a determina dacă sunt sau nu sunt necesare doze suplimentare de vaccin. În aceste cazuri, raportul risc/beneficiu trebuie atent evaluat înainte de a lua în considerare vaccinarea cu ProQuad (vezi pct. 4.8).

Convulsii febrile
Într-un interval de timp de 5 până la 12 zile de la administrarea primei doze de vaccin tetravalent rujeolic, urlian, rubeolic şi varicelic la copii, a fost observat un risc crescut de apariţie a convulsiilor febrile comparativ cu administrarea concomitentă de vaccin rujeolic, urlian, rubeolic şi varicelic (vezi pct. 4.8 şi 5.1).

Altele
Vaccinarea poate fi luată în considerare la pacienţii cu imunodeficienţe selectate, atunci când beneficiile depăşesc riscurile (pacienţi infectați cu HIV asimptomatici, deficite ale subclaselor de IgG, neutropenie congenitală, boală granulomatoasă cronică şi boli de deficit al complementului).

Pacienţii cu imunodeficienţă care nu au contraindicaţie pentru această vaccinare (vezi pct. 4.3) pot să nu răspundă la fel de bine ca şi pacienţii imunocompetenţi; prin urmare, anumiţi pacienţi pot face rujeolă, oreion, rubeolă sau varicelă în caz de contact, în pofida administrării corecte a vaccinului.
Aceşti pacienţi trebuie monitorizaţi cu atenţie pentru depistarea simptomelor de rujeolă, oreion, rubeolă şi varicelă.

Profilaxia după expunere
Nu sunt disponibile date clinice referitoare la administrarea de ProQuad după expunerea la virusul rujeolic, urlian, rubeolic sau varicelic. Cu toate acestea, profilaxia după expunere pentru varicelă şi rujeolă s-a demonstrat cu ajutorul vaccinului varicelic cu virus viu (Oka/Merck) şi respectiv a vaccinurilor cu virus rujeolic, produse de Merck & Co., Inc.

Interferenţa cu testele de laborator: vezi pct. 4.5.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
 
Trebuie să treacă cel puţin 1 lună între administrarea unui vaccin cu virus viu şi administrarea de ProQuad.

Persoanele vaccinate trebuie să evite utilizarea salicilaţilor timp de 6 săptămâni după vaccinarea cu ProQuad (vezi pct. 4.4).

Nu administraţi imunoglobulină (IG) sau imunoglobulină varicelo-zosteriană (IGVZ) simultan cu ProQuad.

Administrarea de imunoglobuline simultan cu ProQuad poate influenţa răspunsul imun aşteptat.
Vaccinarea trebuie amânată cu cel puţin 3 luni după transfuzia de sânge sau plasmă sau după administrarea de imunoglobuline (IG). Cu toate acestea, intervalul de timp adecvat dintre transfuzie sau administrare de IG şi vaccinare va varia în funcţie de tipul transfuziei sau de recomandarea aferentă şi doza de IG (de exemplu, 5 luni pentru administrarea de IGVZ).

Administrarea de produse sanguine care conţin anticorpi împotriva virusului varicelo-zosterian, inclusiv IGVZ sau alte preparate cu imunoglobulină, în decurs de 1 lună după o doză de ProQuad, poate reduce răspunsul imun la vaccin şi prin urmare reducerea eficacităţii protecţiei. De aceea, administrarea oricăruia dintre aceste produse trebuie evitată timp de 1 lună după o doză de ProQuad, numai dacă acest lucru nu este considerat esenţial.

S-a raportat faptul că vaccinurile rujeolice, urliene şi rubeolice, cu virusuri vii atenuate administrate separat, pot produce o deprimare temporară a sensibilităţii tegumentare la tuberculină. De aceea, dacă se va efectua un test cu tuberculină, acesta trebuie administrat fie înainte de vaccinare, fie simultan cu aceasta, fie în cel puţin 4-6 săptămâni după imunizarea cu ProQuad.   →   ATENTIE! Testul IDR (sau Mantoux, test cutanat la tuberculina) poate avea efecte adverse (chiar si soc anafilactic) si poate da multe rezultate fals-pozitive si fals-negative! Mai multe detalii aici: studiu despre testul IDR

Utilizarea concomitentă cu alte vaccinuri:
Studiile clinice au demonstrat că ProQuad poate fi administrat simultan (dar în locuri diferite de injectare) cu Prevenar şi/sau vaccin hepatitic A sau cu vaccinuri monovalente sau combinate care conţin antigene de difterie, tetanos, pertusis acelular, Haemophilus influenzae tip B, virus poliomielitic inactivat sau antigen al hepatitei B. În aceste studii clinice s-a demonstrat că răspunsurile imune nu au fost afectate. Profilurile de siguranţă ale vaccinurilor administrate au fost comparabile (vezi pct. 4.8).

Nu există date suficiente care să susţină administrarea de ProQuad împreună cu oricare alte vaccinuri.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
 
Sarcina
Femeile gravide nu trebuie vaccinate cu ProQuad.

Nu s-au efectuat studii privind efectul ProQuad la femeile gravide. Nu se cunoaşte dacă ProQuad poate afecta fătul atunci când este administrat unei femei gravide sau dacă poate afecta capacitatea de reproducere.

Sarcina trebuie evitată timp de 1 lună după vaccinare. Femeile care intenţionează să rămână gravide trebuie sfătuite să amâne.

Alăptarea
Studiile au demonstrat că femeile care alăptează în perioada post-partum, care sunt vaccinate cu virus rubeolic viu atenuat, pot secreta virusul în laptele matern şi îl pot transmite sugarilor alăptaţi. Dintre sugarii care prezintă dovezi serologice de infecţie rubeolică, niciunul nu a prezentat simptomatologia specifică bolii. Nu există dovezi că virusul vaccinului varicelic este secretat în laptele matern. Nu se cunoaşte dacă virusul vaccinului rujeolic sau urlian este secretat în laptele matern. De aceea, este necesară precauţie în cazul administrării ProQuad unei femei care alăptează.

Fertilitatea
Nu s-au efectuat studii privind efectul ProQuad asupra funcţiei de reproducere la animale. ProQuad nu a fost evaluat pentru a stabili potenţialul de afectare a fertilităţii.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
 
Nu s-au efectuat studii asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Este de aşteptat ca ProQuad să nu influenţeze sau să influenţeze în mică măsură capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse
 
a. Rezumatul profilului de siguranţă

În 5 studii clinice, ProQuad s-a administrat fără vaccinări concomitente la 6038 copii cu vârste cuprinse între 12 şi 23 luni. Copiilor din aceste studii li s-a administrat fie formularea actuală stabilă la rece, fie formularea precedentă a ProQuad. Copiii din aceste studii au fost monitorizaţi timp 6 săptămâni după vaccinare. Profilurile de siguranţă au fost comparabile pentru cele două formulări diferite după o doză unică. Singurele reacţii adverse sistemice asociate vaccinului care au apărut cu o rată semnificativ mai mare la persoanele vaccinate cu formularea precedentă a ProQuad comparativ cu persoanele vaccinate cu vaccinul rujeolic, urlian şi rubeolic fabricat de Merck & Co. Inc. şi vaccinul varicelic viu (Oka/Merck) au fost: febra (≥ 39,4°C, măsurată prin termometrizare rectală sau temperatură anormală) şi erupţia cutanată asemănătoare rujeolei. Atât febra cât şi erupţia cutanată asemănătoare rujeolei au apărut de obicei în decurs de 5-12 zile după vaccinare, au fost de scurtă durată şi s-au rezolvat fără sechele pe termen lung. Durerea/sensibilitatea/ulceraţia la locul de injectare s-au raportat cu o rată statistic mai mică la persoane vaccinate cu ProQuad.  →   adica TESTAREA SIGURANTEI S-A FACUT INTRE 2 TIPURI DE VACCINURI PROQUAD, NU INTRE COPII VACCINATI CU PROQUAD SI COPII NEVACCINATI

Singura reacţie adversă la nivelul locului de injectare asociată vaccinului care a fost mai frecventă printre persoanele vaccinate cu ProQuad decât printre persoanele vaccinate cu vaccinul varicelic viu (Oka/Merck) şi cu vaccinul rujeolic, urlian şi rubeolic, fabricate de Merck & Co. Inc., a fost erupţia cutanată la nivelul locului de injectare.

În 7 studii clinice s-a observat că procentul de cazuri de febră (≥39,4°C măsurată prin termometrizare rectală) a fost cuprins între 10,1% şi 39,4%, în urma administrării de ProQuad în monoterapie. În comparaţie, în urma administrării concomitente cu Prevenar şi/sau vaccin hepatitic A, în 3 studii clinice, procentul cazurilor de febră raportat (≥39,4°C măsurată prin termometrizare rectală) a fost cuprins între 15,2% şi 27,2%.

Într-un studiu clinic în care s-a administrat ProQuad concomitent cu Infarix Hexa, procentul de cazuri de febră (≥38,0°C, măsurată prin termometrizare rectală) a fost de 69,3% după administrarea concomitentă, de 61,1% după administrarea ProQuad în monoterapie şi de 57,3% după administrarea de Infanrix Hexa în monoterapie; procentul de cazuri de febră (≥39,4°C măsurată prin termometrizare rectală) a fost de 22,6% după administrarea concomitentă, de 20,5% după administrarea ProQuad în monoterapie şi de 15,9% după administrarea de Infanrix Hexa în monoterapie.
→   acelasi lucru ca mai sus: TESTAREA SIGURANTEI S-A FACUT INTRE COPII VACCINATI CU PROQUAD SI COPII VACCINATI CU PROQUAD + ALT VACCIN (PREVENAR SAU INFARIX HEXA), NU INTRE COPII VACCINATI  SI COPII NEVACCINATI

Profilul global de siguranţă pentru ProQuad a fost comparabil chiar dacă a fost administrat în monoterapie sau concomitent.

Copii cărora li s-a administrat o a doua doză de ProQuad
În opt studii clinice, frecvenţa totală a reacţiilor adverse după administrarea celei de a doua doze de ProQuad a fost în general similară sau mai mică decât cea observată în cazul administrării primei doze.
În trei dintre aceste studii clinice, frecvenţele de apariţie a edemului şi eritemului la nivelul locului de injectare au fost semnificativ statistic mai mari după administrarea celei de a doua doze decât după prima doză; cu toate acestea, în celelalte cinci studii clinice frecvenţele de apariţie a oricăreia dintre aceste reacţii adverse după administrarea celei de a doua doze au fost similare cu cele după prima doză. Frecvenţa simptomelor de febră în toate cele opt studii clinice a fost mai mică după administrarea celei de a doua doze decât după prima doză.

Copii cărora li s-a administrat ProQuad intramuscular
Profilurile generale de siguranţă pentru căile de administrare i.m. şi s.c. au fost comparabile; cu toate acestea, un număr mai mic de subiecţi a prezentat reacţii adverse la nivelul locului de injectare în grupul cu administrare i.m., după administrarea fiecărei doze (vezi pct. 5.1 pentru o descriere a studiului).

Copii cărora li s-a administrat ProQuad la vârste cuprinse între 4 şi 6 ani după prima imunizare cu vaccinul varicelic viu (Oka/Merck) şi cu vaccinul rujeolic, urlian şi rubeolic, fabricat de Merck & Co., Inc.
Frecvenţa şi tipul reacţiilor adverse observate la grupul de studiu, căruia i s-a administrat ProQuad, au fost în general similare cu cele observate la grupul căruia i s-a administrat vaccinul varicelic viu (Oka/Merck) şi vaccinul rujeolic, urlian şi rubeolic, fabricat de Merck & Co., Inc. (vezi pct. 5.1 pentru o descriere a studiului).

Nu s-au efectuat studii specifice la subiecţii cu vârste de peste 2 ani, cărora nu li se administrase anterior niciun vaccin rujeolic, urlian, rubeolic şi varicelic.

Cele mai frecvente evenimente adverse raportate cu administrarea de ProQuad au fost: reacţii la nivelul locului de injectare incluzând durere/sensibilitate/sensibilitate la atingere, înroşire, tumefiere sau învineţire; febră (≥39,4°C măsurată prin termometrizare rectală); iritabilitate; erupţie cutanată tranzitorie (incluzând erupţie cutanată asemănătoare rujeolei, erupţie cutanată asemănătoare varicelei și erupţie cutanată la nivelul locului de injectare); infecţii ale căilor respiratorii superioare; vărsături şi diaree.

b. Lista sub formă de tabel a reacţiilor adverse

Următoarele reacţii adverse s-au raportat de către investigator ca fiind legate de administrarea vaccinului la subiecţi după o singură doză de ProQuad. Unele reacţii adverse au fost urmărite în cadrul studiilor clinice şi sunt marcate cu simbolul (‡). În plus, au fost raportate alte evenimente adverse în timpul utilizării după punerea pe piaţă a ProQuad şi/sau în cadrul studiilor clinice şi în timpul utilizării după punerea pe piaţă fie a vaccinului rujeolic, urlian şi rubeolic, fabricat de Merck & Co., Inc., fie a componentelor monovalente ale vaccinurilor rujeolice, urliene şi rubeolice, fabricate de Merck & Co., Inc. sau a vaccinului varicelic cu virus viu (Oka/Merck). Frecvența acestor reacții adverse este clasificată ca fiind “frecvenţă necunoscută”.

[Foarte frecvente (≥ 1/10); Frecvente (≥ 1/100, < 1/10); Mai puţin frecvente (≥ 1/1000, < 1/100)]; Rare (≥ 1/10000, < 1/1000), inclusiv cazuri izolate; cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)]

Reacţii adverse Frecvenţă
Infecţii şi infestări
Infecţii ale căilor respiratorii superioare Frecvente
Infecţie auriculară, gastroenterită, nazofaringită, otită medie, faringită, roseola infantum, infecţie virală, erupţie cutanată virală Mai puţin frecvente
Bronşiolită, erupţie candidozică de scutec, candidoză, celulită, crup infecţios, gastroenterită virală, boală mână-picior-gură, gripă, pseudocrup, infecţie respiratorie, infecţie cutanată, tonsilită, varicelă, conjunctivită virală. Rare
Meningită aseptică*, rujeolă atipică, epididimită, herpes zoster*, infecţie, gripă, rujeolă, orhită, parotidită. Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări hematologice şi limfatice
Leucocitoză, limfadenopatie Rare
Limfadenită, limfadenopatie regională, trombocitopenie Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări ale sistemului imunitar
Hipersensibilitate Rare
Reacţie anafilactoidă, anafilaxie şi fenomene asociate cum ar fi angioedem, edem facial, edem periferic, anafilaxie la persoanele cu sau fără antecedente de alergie. Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări metabolice şi de nutriţie
Anorexie, apetit alimentar scăzut Mai puţin frecvente
Deshidratare Rare
Tulburări psihice
Iritabilitate Frecvente
Crize de plâns, insomnie, tulburări de somn Mai puţin frecvente
Agitaţie, apatie, dependenţă, modificări emoţionale, nervozitate, nelinişte Rare
Tulburări ale sistemului nervos
Convulsii febrile, somnolenţă Mai puţin frecvente
Ataxie, convulsii, cefalee, plâns exagerat, hiperkinezie, hipersomnie, letargie, tremor Rare
Convulsii afebrile sau crize convulsive, paralizie Bell, accident cerebro-vascular, ameţeală, tulburări ale viselor, encefalită, encefalopatie, Sindromul Guillain-Barré, encefalită rujeolică cu corpi de incluziune (vezi pct. 4.3), paralizie oculară, parestezie, polinevrită, polineuropatie, panencefalită sclerozantă subacută*, sincopă, mielită transversă, tremor Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări oculare
Conjunctivită, secreţii oculare, inflamare palpebrală, iritaţie oculară, tumefiere oculară, hiperemie oculară, lăcrimare, disconfort Rare
Edem palpebral, iritaţie, nevrită optică, retinită, nevrită retrobulbară Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări acustice şi vestibulare
Durere la nivelul urechii Rare
Surditate de cauză neurologică Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări vasculare
Eritem facial tranzitor, paloare Rare
Extravazare Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Tuse, congestie nazală, congestie respiratorie, rinoree Mai puţin frecvente
Astm bronşic, congestie pulmonară, afecţiuni la nivelul sinusurilor, strănut, respiraţie şuierătoare Rare
Spasm bronşic, bronşită, epistaxis, pneumonită, pneumonie, congestie pulmonară, rinită, sinuzită, durere în gât Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări gastro-intestinale
Diaree, Vărsături Frecvente
Durere la nivelul abdomenului superior, aspect anormal al materiilor fecale, constipaţie, flatulenţă, greaţă, hipersalivaţie, stomatită, creşterea dinţilor. Rare
Durere abdominală, hematochezie, ulceraţie la nivelul gurii. Cu frecvenţă necunoscută
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Erupţie asemănătoare rujeolei, erupţie cutanată tranzitorie, erupţie asemănătoare varicelei Frecvente
Dermatite (incluzând dermatită de contact, atopie şi erupţie de scutec), erupţie cutanată însoţită de senzaţie de căldură, erupţie cutanată asemănătoare rubeolei, urticarie, exantem viral, eczemă, eritem Mai puţin frecvente
Acnee, tegumente umede şi reci, dermatită exfoliativă, erupţie cutanată determinată de medicamente, exantem, livedo reticularis, erupţie cutanată papulară, prurit, modificări de culoare a tegumentului, leziuni ale tegumentului, erupţie zosteriformă Rare
Eritem polimorf, Purpură Henoch-Schönlein, Herpex simplex, impetigo, paniculită, purpură, induraţia tegumentului, Sindromul Stevens-Johnson, arsură solară Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv
Durere la nivelul braţului, rigiditate musculo-scheletică Rare
Artrită şi/sau artralgie (de obicei tranzitorie şi rar cronică), durere musculo-scheletică, mialgie, durere la nivelul şoldului, piciorului sau gâtului, tumefiere Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Febră, eritem, sau durere/sensibilitate/sensibilitate la atingere la locul de injectare Foarte frecvente
Echimoze sau edem la locul de injectare, erupţie cutanată la nivelul locului de injectare Frecvente
Astenie/oboseală, hemoragie la nivelul locului de injectare, induraţie sau senzaţie de căldură la nivelul locului de injectare, formaţiune delimitată la nivelul locului de injectare, stare de rău Mai puţin frecvente
Simptome asemănătoare gripei, modificarea culorii la nivelul locului de injectare, decolorare la nivelul locului de injectare, prurit la nivelul locului de injectare, erupţie cutanată nespecifică la nivelul locului de injectare, reacţie la nivelul locului de injectare, cicatrice la nivelul locului de injectare, hipertermie, durere, durere/sensibilitate/sensibilitate la atingere Rare
Disconfort la nivelul locului de injectare (senzaţie de arsură şi/sau înţepătură de scurtă durată, eczemă, edem/inflamare, erupţie cutanată tip urticarie, hematom, induraţie, umflătură, vezicule, pustulă şi roşeaţă difuză a pielii), inflamaţie, anomalii la nivelul buzei, papilită, rugozitate/uscăciune, rigiditate, traumatism, erupţie cutanată asemănătoare varicelei, hemoragie la locul puncţiei venoase, senzaţie de căldură, căldură la atingere Cu frecvenţă necunoscută
Investigaţii diagnostice
Pierdere în greutate Rare
Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate
Contuzie, muşcătură/înţepătură neveninoasă Rare
Circumstanţe sociale
Afectarea activităţilor zilnice Rare

+ Varicela determinată de tulpina din vaccin a fost observată în timpul experienței după punerea pe piaţă a vaccinului varicelic cu virus viu atenuat (Oka/Merck).
* Vezi pct. c

c. Descrierea reacţiilor adverse selectate

Meningită aseptică
Cazuri de meningită au fost raportate după vaccinarea cu vaccin rujeolic, urlian şi rubeolic. Deşi o relaţie cauzală între vaccinul cu alte tulpini de virus urlian şi meningita aseptică nu au fost demonstrate, nu există nicio dovadă care să asocieze vaccinul urlian Jeryl Lynn cu meningita aseptică.

Convulsii febrile
Convulsiile febrile au fost raportate la copii cărora li s-a administrat ProQuad. În concordanţă cu datele din studii clinice cu privire la momentul apariţiei febrei şi erupţiei cutanate asemănătoare rujeolei, un studiu observaţional efectuat după punerea pe piaţă la copii cu vârsta de 12 până la 60 luni a evidenţiat o creştere de aproximativ 2 ori (0,70 per 1000 copii comparativ cu 0,32 per 1000 copii) a riscului de apariţie a convulsiilor febrile într-un interval de timp de 5 până la 12 zile de la administrarea primei doze de ProQuad (N=31298) comparativ cu administrarea concomitentă a vaccinului rujeolic, urlian şi rubeolic fabricat de Merck & Co., Inc. şi a vaccinului varicelic cu virus viu (Oka/Merck) (N=31298). Aceste date sugerează în plus un caz de convulsii febrile per 2600 copii vaccinaţi cu ProQuad comparativ cu administrarea separată a vaccinului rujeolic, urlian şi rubeolic fabricat de Merck & Co., Inc. şi a vaccinului varicelic cu virus viu (Oka/Merck). Aceste date au fost confirmate de un studiu observaţional efectuat după punerea pe piaţă, sponsorizat de Centrul de Prevenire şi Control a Bolii din S.U.A. Într-un interval de timp de 30 zile de la vaccinare, nu s-a observat creşterea riscului de apariţie a convulsiilor febrile (vezi pct. 5.1).

Encefalita şi encefalopatia
La persoanele sever imunocompromise, care sunt vaccinate în mod necorespunzător cu vaccin care conţine componentă rujeolică, s-au raportat cazuri de encefalită rujeolică cu corpi de incluziune, pneumonită şi deces, ca o consecinţă directă a infecţiei diseminate cu virus rujeolic vaccinal (vezi pct. 4.3); de asemenea, s-a raportat infecție diseminată cu virus urlian și rubeolic vaccinal.

PESS
Nu există dovezi conform cărora vaccinul rujeolic poate determina PESS. S-au raportat cazuri de PESS la copii care nu aveau antecedente de infecţie cu virus rujeolic de tip sălbatic dar cărora li s-a administrat vaccinul rujeolic. Este posibil ca unele dintre aceste cazuri să se fi datorat rujeolei neidentificate în primul an de viaţă sau, posibil, vaccinării împotriva rujeolei. Rezultatele unui studiu retrospectiv caz-control, efectuat de Centrele Americane de Control şi Prevenire a Bolii (US Centers for Disease Control and Prevention), sugerează că efectul general al vaccinului rujeolic a fost acela de a proteja împotriva PESS, prevenind apariţia rujeolei cu riscul său inerent de PESS.

Artralgia şi/sau artrita
Artralgia şi/sau artrita (de obicei tranzitorii şi, rareori, cronice) şi polinevrita sunt caracteristice infectării cu virusul rubeolic de tip sălbatic şi variază ca frecvenţă şi gravitate în raport cu vârsta şi sexul, fiind mai grave la femeile adulte şi mai puţin grave la copii sub vârsta pubertăţii. După vaccinarea copiilor, reacţiile la nivelul articulaţiilor sunt, în general, mai puţin frecvente (0-3%) şi de scurtă durată. La femei, incidenţa artritei şi artralgiei este în general mai mare faţă de cea observată la copii (12-20%), iar reacţiile par să fie mai accentuate şi de durată mai lungă. Simptomele pot persista luni sau, în cazuri rare, ani. Incidenţa reacţiilor care apar la adolescente pare a fi intermediară, între cea observată la copii şi cea observată la femeile adulte. Chiar şi la femei mai în vârstă (35-45 ani), aceste reacţii sunt în general bine tolerate şi rareori interferează cu activităţile normale.

Artrita cronică
Artrita cronică a fost asociată cu infecţie cu virus rubeolic de tip sălbatic şi a fost asociată cu
persistenţa virusului şi/sau a antigenului viral izolat din ţesuturile organismului. Cei cărora li s-a administrat vaccinul au prezentat doar rareori simptome articulare cronice.

Cazuri de herpes zoster în cadrul studiilor clinice
Într-un studiu clinic, s-au raportat 2 cazuri de herpes zoster la 2108 subiecţi sănătoşi cu vârste între 12 şi 23 luni, care au fost vaccinaţi cu o doză de ProQuad şi care au fost observaţi timp de 1 an.
Ambele cazuri nu s-au remarcat şi nu au fost raportate sechele.

Datele active de supraveghere provenite de la copiii vaccinaţi cu vaccinul varicelic cu virus viu atenuat (Oka/Merck) şi urmăriţi timp de 14 ani după vaccinare nu au arătat o creştere a frecvenţei herpesului zoster comparativ cu copiii care anterior au avut varicelă cu virus sălbatic în perioada de pre-vaccinare. De fapt, aceste date de supraveghere sugerează că, copiii vaccinaţi împotriva varicelei pot prezenta un risc mai mic de herpes zoster. Oricum, nu se cunoaşte în prezent efectul pe termen lung al vaccinului varicelic asupra incidenţei herpesului zoster. Nu sunt disponibile până în prezent date pe termen lung cu ProQuad (vezi pct. 5.1).

Transmitere
Pe baza cazurilor raportate izolat după punerea pe piaţă a vaccinului varicelic cu virus viu
(Oka/Merck), există posibilitatea ca virusul din vaccinul varicelic să poată fi rareori transmis
persoanelor care vin în contact cu persoanele vaccinate cu ProQuad care dezvoltă sau nu dezvoltă o erupţie asemănătoare varicelei (vezi pct. 4.4).

d. Alte grupe speciale de pacienţi

Persoane cu imunitatea deprimată (vezi pct. 4.3)
După punerea pe piaţă, la persoanele cu imunitatea deprimată au fost raportate cazuri de retinită necrotizantă.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat în Anexa V.

4.9 Supradozaj

Nu s-a raportat nici un caz de supradozaj.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Pulbere
Zahăr
Gelatină hidrolizată
Clorură de sodiu
Sorbitol
Glutamat monosodic
Fosfat de sodiu
Bicarbonat de sodiu
Fosfat de potasiu
Clorură de potasiu
Mediul 199 cu săruri Hanks   →   este o pudra folosita pentru CULTURA CELULELOR;  mai multe detalii gasiti aici: http://www.sigmaaldrich.com/catalog/product/sigma/m0393?lang=en&region=RO

Mediu minim esenţial, Eagle (MEM)   →   este o solutie folosita pentru CULTURA CELULELOR DE MAMIFERE; este una dintre cele mai folosite medii pentru cultura de celuli; dezvoltatorul ei, Harry Eable, a reusit sa cultive  pe aceasta solutie  fibroblasti de mamifere si cateva subtipuri de celule HeLa (celulele HeLa sunt celule de cancer de col uterin, recoltate de la Henrietta Lacks, o femeie ce a decedat in 1951; in 1954 – incepe productia industriala de celule HeLa);  solutia MEM este disponibila in mai multe variante si de obicei conține: aminoacizi, saruri (clorură de calciu, clorură de potasiu, sulfat de magneziu, clorură de sodiu și fosfat monosodic), glucoză, vitamine (acid folic, nicotinamidă, riboflavină, B12), fier și fenol roșu; mai multe detalii despre acest tip de solutie puteti gasi aici: http://www.sigmaaldrich.com/life-science/cell-culture/classical-media-salts/mem-media.html
Neomicină   →   adica ANTIBIOTIC
Roşu de fenol   →   sau Fenolsulfonftaleină, este un reactant pentru analiza
Acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului)
Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului)   →   sau SODA CAUSTICA
Uree

Solvent
Apă pentru preparate injectabile

6.2 Incompatibilităţi

În absenţa studiilor de compatibilitate, acest vaccin nu trebuie amestecat cu alte medicamente.

6.3 Perioada de valabilitate

18 luni
După reconstituire, vaccinul trebuie utilizat imediat. Cu toate acestea, stabilitatea în timpul utilizării a fost demonstrată pentru de 30 minute atunci când este păstrat între 20°C şi 25°C.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra şi transporta la frigider (2°C-8°C).

A nu se congela.

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.

Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentului după reconstituire, vezi pct. 6.3.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

ProQuad cu solvent pentru reconstituire disponibil într-un flacon:

Pulbere într-un flacon (sticlă) cu dop (din cauciuc butilic) şi solvent într-un flacon (sticlă) cu dop (cauciuc clorobutilic), într-un ambalaj cu 1 sau 10 doze.

ProQuad cu solvent pentru reconstituire disponibil într-o seringă preumplută:

Pulbere într-un flacon (sticlă) cu dop (din cauciuc butilic) şi solvent într-o seringă preumplută (sticlă) cu ac ataşat şi dop cu tijă (cauciuc clorobutilic) şi dispozitiv de protecţie pentru ac (cauciuc natural), într-un ambalaj cu 1 sau 10 doze.

Pulbere într-un flacon (sticlă) cu dop (din cauciuc butilic) şi solvent într-o seringă preumplută (sticlă) cu dop cu tijă (cauciuc clorobutilic) şi capac (cauciuc butadien-stirenic), fără ac, într-un ambalaj cu 1, 10 sau 20 doze.

Pulbere într-un flacon (sticlă) cu dop (din cauciuc butilic) şi solvent într-o seringă preumplută (sticlă) cu dop cu tijă (cauciuc clorobutilic) şi capac (cauciuc butadien-stirenic), cu unul sau două ace incluse, într-un ambalaj cu 1, 10 sau 20 doze.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Pentru a reconstitui vaccinul, folosiţi doar solventul furnizat, deoarece nu conţine conservanţi sau alte substanţe antivirale, care ar putea inactiva vaccinul. După ce este reconstituit, ProQuad este un lichid limpede, galben pal spre roz deschis.

Este important să folosiţi seringă şi ac sterile pentru fiecare pacient, pentru a evita transmiterea agenţilor infecţioşi de la o persoană la alta.

ProQuad nu trebuie amestecat în aceeaşi seringă cu alte vaccinuri.

Instrucţiuni de reconstituire

ProQuad cu solvent pentru reconstituire disponibil într-un flacon:

Se extrage întregul conținut al flaconului cu solvent într-o seringă. Se injectează întregul conţinut al seringii în flaconul care conţine pulberea. Se agită uşor pentru a se dizolva complet. Se extrage întregul conţinut al vaccinului reconstituit din flacon în aceeaşi seringă şi se injectează întregul volum.

Înainte de administrare, vaccinul reconstituit trebuie inspectat vizual pentru identificarea oricărei particule străine și/sau modificări de aspect. În eventualitatea constatării oricăreia dintre aceste situaţii, vaccinul va fi aruncat.

ProQuad cu solvent pentru reconstituire disponibil într-o seringă preumplută:

Se injectează întregul conţinut al seringii cu solvent în flaconul care conţine pulberea. Se agită uşor pentru a se dizolva complet. Se extrage întregul conţinut al vaccinului reconstituit din flacon în aceeaşi seringă şi se injectează întregul volum.

Înainte de administrare, vaccinul reconstituit trebuie inspectat vizual pentru identificarea oricărei particule străine și/sau modificări de aspect. În eventualitatea constatării oricăreia dintre aceste situaţii, vaccinul va fi aruncat.

Se recomandă ca vaccinul să se administreze imediat după reconstituire pentru a minimiza pierderea potenţei sale. Eliminaţi vaccinul reconstituit dacă nu este utilizat în decurs de 30 minute.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

Prospectul INTEGRAL are 53 de pagini!

Sursa: aici-link

Manual din 1945 despre bolile copilăriei

În cadrul informării corecte, vă recomandăm să citiţi şi documente medicale vechi, cum ar fi un manual de medicină din anul 1945, intitulat “Boale ale copilăriei” (M. v. Pfaundler).

Vă oferim mai jos capitolele despre diverse boli, împreună cu anotaţiile noastre.

DIFTERIA

OREIONUL

RUJEOLA şi RUBEOLA

SCARLATINA

TUBERCULOZA

VARICELA

VARIOLA

Bonus:

BOALA SERULUI

DIVERSE SERURI

SERUL ANTIDIFTERIC

Sperăm că aceste surse medicale istorice vă vor ajuta să luaţi decizii informate!

Cum se trateaza corect pojarul?

Cum sa ne purtam cu pojarul copiilor.

“Iata cateva remedii naturiste pentru toate mamicile ingrijorate de epidemia de rujeola. Si pentru aceasta, vom apela la o planta ce creste pe meleagurile noastre – modestul brusture. Actiunea sa binefacatoare se dovedeste utila, mai ales cand locuiti departe de oras si de un medic bun. Cand un copil este atins de rujeola (ramanand in camera sa si la pat) se fierb 25 g de radacina de brusture in 1/2 litru de apa, timp de 5 minute. Se lasa sa se raceasca, se strecoara si se administreaza micutului pacient cate o lingurita din acest decoct, la fiecare 5 minute. In trei ore, eruptia este completa! Nu ne mai ramane decat sa-l retinem pe copil 3 zile in camera lui, ferindu-l de curentii de aer. Contra durerilor, o cataplasma calda, din frunze de brusture fierte in lapte, atenueaza imediat suferinta. Se poate ca micul pacient sa nu aiba pofta de mancare, in schimb, trebuie sa avem grija sa bea multe ceaiuri, lichide in general, dar nu sucuri acidulate. Copilul cu rujeola (pojar) are o stare generala de rau, si pe interiorul obrajilor ii apar niste puncte mici, albicioase. Cand eruptia este terminata, febra scade si copilul isi regaseste vioiciunea.

5785_zink_lebensrettung_main_aponet

Cum nu exista boli, ci doar bolnavi, trebuie sa stim ca fiecare copil face boala in felul sau particular. De aceea, e bine sa cunoastem si cateva remedii homeopatice, si va garantez ca dupa ce parintii vor descoperi avantajele homeopatiei, nu se vor mai desparti de ea, pe viata. Read more… “Cum se trateaza corect pojarul?”

Pojarul, imunitatea de turma si epidemiile de panica

Motto: “Nu-ti cer sa gandesti ca mine. Iti cer doar sa gandesti” (Holistic Doula, FB)

     Pe 12 august 2013 a avut loc la televiziunea germana emisiunea de pe MDR, o dezbatere nemteasca extrem de politicoasa despre vaccinare: pro si contra, ca si consecinta la o “sugestie” facuta de ministrul sanatatii din Germania, dl. Bahr, pt. introducerea vaccinarii obligatorii, pornind de la niste statistici umflate de cazuri de pojar. La emisiune, doi invitati pro si doi contra:
– cei doi pro = marionete ale sistemului, unul agresiv si necioplit (functionar al asigurarilor medicale), celalalt mai “spoit”, dar cinic si manipulativ (specialist in boli de ficat si total paralel cu vaccinarea);
– cei doi contra = un medic de familie nu prea elocvent, si Hans Tolzin (jurnalist medical, redactor si autor al revistei Buletin de Vaccinare (Impf-Report – una din cele mai complete reviste despre vaccinare din Germania).


     Mult bla-bla-bla, argumente vechi si fumate, exprimate politicos si relativ inofensiv, discutie tipic nemteasca. Tolzin a avut cele mai solide argumente, dar nu a apucat sa le expuna pe toate. Cele mai autentice au fost in final cele doua mamici cu copii vatamati de vaccinuri, care au pus punctul pe i! Una din ele era Simone Gahse, mamica unei fetite vatamate pe viata de vaccin. Simone Gahse se lupta si acum cu autoritatile pentru recunoasterea faptului ca vaccinurile i-au nenorocit copilul, avand in vedere ca “expertul” care a intocmit “expertiza” pentru proces este in acelasi timp membru al Comisiei Permanente pentru Vaccinare!!!

      Partea interesanta a fost spre finalul emisiunii, cand s-au dat rezultatele unui mic sondaj de opinie (“nereprezentativ”, evident) facut telefonic in decursul emisiunii:
– 1500 de participanti, din care
69% ar fi PENTRU si
31% ar fi CONTRA vaccinarii obligatorii.


     Moderatoarea catre Tolzin: “Ce parere aveti de aceste cifre?” (se gandea probabil ca gata, l-a dat pe spate), la care Tolzin: “Mda, interesanta proportia, mai ales ca oficial se sustine ca oponentii vaccinurilor ar fi doar 4-5% din populatie“…

     Tolzin a precizat apoi ca nu crede ca se va pune oficial problema introducerii vaccinarii obligatorii, deoarece asta ar duce la doua lucruri pe care autoritatile nu le doresc:

1. solidarizarea tuturor celor care se opun vaccinarii;

2. o dezbatere publica si oficiala pe tema vaccinarii

Dupa ce am vizionat emisiunea, am inteles ca se aplica perfect si permanent motto-ul “Dupa pandemie este inainte de pandemie“, deci si in Germania – ca si in Romania – se testeaza piata pentru a vedea reactia oamenilor la o eventuala propunere de introducere a vaccinarii obligatorii, evident dupa ce mass media isi joaca rolul de spalare a creierilor prin articole tot mai “flamboaiante” despre cum o sa crapam toti de pojar.

Read more… “Pojarul, imunitatea de turma si epidemiile de panica”

Productia vaccinului antirujeolic

Nu v-ati pus si voi aceasta intrebare de nenumarate ori? CUM se produce un vaccin? Cum se produce vaccinul ROR, de exemplu?

Ei bine, si noi ne-am pus aceasta intrebare, iar de curand am gasit si o sursa oficiala, direct de la CDC, despre “Izolarea si identificarea virusului pojarului in culturile celulare“.

Preparation of measles vaccinePreparation of measles vaccine
at the Tirana Institute of Hygiene and Epidemiology WHO
photo by D. Henrioud

Am descoperit aceasta sursa prin intermediul publicatiilor unei jurnaliste de exceptie, Janine Roberts. Am cumparat cartea ei: Frica de invizibil (Fear of the Invisible), pe care o recomandam calduros tuturor celor care gandesc si care doresc sa se informeze din surse independente si oneste.

In aceasta publicatie oficiala, CDC-ul descrie in amanunt procesul de “izolare” a “virusului” pentru ca acesta sa poata fi folosit in productia unui vaccin.

Citat: “este de preferat izolarea virusului deoarece aceasta este cea mai sigura dovada directa pentru infectia cu virusul pojarului“.

Haideti sa vedem in ce consta aceasta “dovada” si cat de sigura este.

Read more… “Productia vaccinului antirujeolic”